Primăria Cluj-Napoca a anunțat o investiție de 500.000 de euro pentru punerea în valoare a vestigiilor arheologice descoperite în Parcul I.L. Caragiale. Autoritățile locale își propun să transforme aceste ruine, care dezvăluie fragmente din istoria orașului, într-un punct de atracție turistică, însă soluțiile tehnice pentru protejarea și expunerea acestora rămân deocamdată nedefinite.
Arhitectul Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca, a vorbit despre dificultățile tehnice și financiare ale soluției cu sticlă, folosită anterior în Piața Unirii, pentru protejarea vestigiilor. Într-un interviu acordat podcastului Urbea9, Țigănaș a subliniat că această opțiune s-a dovedit ineficientă din punct de vedere al durabilității și al costurilor de întreținere.
„Varianta din Piața Unirii, cu sticlă deasupra, a eșuat. S-a știut de la început că nu este o soluție extraordinară, deoarece sticla, expusă în planuri orizontale, nu rezistă fără să se deterioreze”, a explicat Țigănaș, citat de Media9. Acesta a mai adăugat că soluția a fost și costisitoare, atât în ceea ce privește realizarea, cât și mentenanța.
De asemenea, arhitectul a respins ideea construirii unei clădiri pentru adăpostirea ruinei, argumentând că ar distruge spațiul verde al parcului și ar compromite experiența vizuală oferită de acesta. „A face o clădire în care să intri pentru a observa ruinele ar înjumătăți parcul și ar distruge spațialitatea de care ne bucurăm acum”, a spus Țigănaș.
În schimb, acesta a propus soluții mai simple, precum împrejmuirea ruinei sau găsirea unei metode care să permită traversarea zonei. „Este important să evităm transformarea acestei zone într-o groapă de gunoi, ceea ce depinde de felul în care o folosim și o întreținem”, a concluzionat arhitectul.
Șerban Țigănaș a menționat că, deși găsirea unei soluții viabile poate dura timp, problema nu este neapărat una de complexitate, ci de resurse și de răbdare: „Sunt optimist. Nu cred că este o problemă atât de complicată. Este mai mult o problemă de timp, mai ales dacă există buget.”
De unde banii? Cine-i dă împrumut?
Se prea poate că astfel de lucrări sînt doar praf în ochii noștri pt furturi greu de închipuit.
De unde ar fi bani în Cluj? Ce plus valoare aduce economia orașului cînd nu mai este industrie numai servicii? Lăsați, lăsați, cioaca cu aitiul!