Daniel Don: „În judeţul Cluj vor fi 4000 de concedieri în total”

Gazeta: Câte locuri de muncă au fost desfiinţate până în acest moment?

Daniel Don: 2.122 de locuri de muncă au fost desfiinţate, adică restructurate, să le spunem iar locurile de muncă care au fost vacante şi care nu mai există în acest moment, sunt undeva la o mie.

Gazeta: Ştim că s-au dispus disponibilizări în Huedin, Dej, Turda. Au fost operate concedieri şi în municipiul Cluj-Napoca?

Daniel Don: Urmează să se întămple acest lucru.

Gazeta: Care sunt societăţile care au operat cele mai multe disponibilizări?

Daniel Don: La Turda s-au operat în jur de 460 de locuri, la Someşul Dej, undeva la 300 de locuri sau la Huedin, 200 de locuri.

Gazeta: Care sunt cele mai afectate domenii sub aspectul disponibilizărilor?

Daniel Don: N-aş spune că este afectat un domeniu anume. Au fost afectate fabrica de pantofi, fabrica de sticlă, fabrica de ceramică, fabrica de hârtie. Deci situaţia economică e afectată liniar, în funcţie de fiecare agent economic, în funcţie de ce relaţii contractuale a avut cu partenerii externi.

Gazeta: Este adevărat că până la sfârşitul anului vor mai fi concediaţi încă 4.000 de muncitori?

Daniel Don: Încă 2000. Vor fi 4000 de concedieri în total.

Gazeta: Motivul care stă la baza acestor disponibilizări este criza finaciară mondială?

Daniel Don: Probabil că acesta este efectul pentru că majoritatea dintre ei disponibilizează deoarece comenzile lor externe nu mai există sau s-au diminuat foarte mult. Deci toţi depind de partenerii externi iar aceştia probabil au avut probleme datorită faptului că criza economică în ţările lor de origine a fost mult mai pregnantă şi ca atare i-au afectat pe agenţii economici şi probabil că îi va afecta şi pe alţii care vor urma.

Gazeta: Aţi declarat că vor fi create noi locuri de muncă în funcţie de regiune. În ce domenii vor fi acestea?

Daniel Don: Nu se ştie. Deci întotdeauna când ceva pică, ceva se naşte. Dacă ceva s-a restructurat, atunci ceva s-a dinamizat, mereu a fost o balansare de genul acesta. Dar în acest moment situaţia pare destul de dificilă pentru că în urmă cu opt-nouă ani, când s-a finalizat privatizarea în România a societăţilor de stat, nu exista un număr suficient de agenţi economici care să acopere toate serviciile economice. De exemplu, atunci oamenii şi-au făcut mici afaceri private care acum, poate datorită acestei concurenţe de pe piaţa muncii, pot să dea faliment. A fost un proces de câţiva ani de zile când s-au tot născut firme noi, falimentul lor a fost mult mai mic comparativ cu noile firme care se năşteau. Acum nu suntem nici în situaţia în care să avem nevoie de taximetrişti. Înainte mulţi care au fost disponibilizaţi de pe toată platforma industrială a Clujului, au devenit a doua zi taximetrişti. Au luat plăţi compensatorii, şi-au cumpărat o maşină şi au făcut taxi. Acum nici situaţia aceasta nu mai există pentru că nu mai avem nevoie de taxi. Nu ducem nici lipsă de hipermarketuri sau supermarketuri, piaţa este acoperită. Nu ducem nici plisă de malluri. În schimb producţia la nivel global s-a redus la toate palierurile şi la toate nivelurile. Deci nu apare nici un viitor investitor care să investească în producţie. Deci lucrurile se complică puţin faţă de alţi ani. Deci în acest moment căutăm soluţii, să vedem cine rezistă pe piaţă, dacă se mai creează locuri de muncă, dacă se mai dezvoltă.

Gazeta: Care este rata şomajului în acest moment în judeţ?

Daniel Don: 2,7%. Este paradoxal aici deoarece am cobotât de la 2,8% pentru că s-a modoficat populaţia activă a judeţului. Periodic se comunică de către Direcţia Regională de Statistică acestă cifră. Acest lucru înseamnă că noi am avut undeva în Cluj o migraţie externă de aproximativ de 20.000 de persoane. Deci noi practic ca număr de şomeri am crescut dar rata şomajului a scăzut pentru că populaţia activă a crescut. Sunt situaţii de judeţe cu număr de şomeri mai mic decât noi au rata şomajului mai mare. Deci la noi, prin migraţie, sunt cam 20.000 de persoane noi, probabil studenţi care au venit şi au rămas sau alţii care au văzut că Clujul a mers foparte bine din punct de vedere al construcţiilor şi se câştiga bine şi au venit şi au muncit aici.

Gazeta: Până la cât credeţi că va creşte aceasta în următoarea perioadă?

Daniel Don: Pănă la finele anului eu am estimat undeva la dublu faţă de situaţia care este acum , deci undeva până la 4,5% iar prognoza pe 2009 poate fi mai sumbră.

Gazeta: Mai sunt firme care vă raportează că încă au posturi neocupate?

Daniel Don: Da. De exemplu, sunt firme care produc lenjerie, o firmă care solicită angajări în domeniul alimentaţiei publice, se mai fac angajări pe linia de agent vînzări, pe linia de producţie de textile, se mai caută lăcătuşi mecani. De asemenea, se mai solicită personal pe domeniile de construcţii, în producţia industrială şi în producţia de încălţăminte. De asemenea, şi Nokia încă mai solicită oameni. Şi spitalele. Acestea însumează 798 de posturi.

Gazeta: Credeţi că posturile care au fost şi care urmează să fie desfiinţate vor fi redeschise după ce acestă situaţie se va redresa?

Daniel Don: Asta nu vă pot spune eu. Dacă agenţii economici reuşesc să îşi stabilească alte pieţe de desfacere, alte comenzi, posibil că da. Dar din situaţiile statistice europene, nu reiese acest lucru. Pentru că în Marea Britanie au fost deja disponibilizaţi 150.000 de oameni, în Franţa, 2.800.000, în SUA rata şomajului a ajuns la 7,5%, cea mai înaltă rată a şomajului din ultimii 14 ani, şi China are probleme deoarece piaţa sa este legată de producţia şi de desfacerea producţiei pentru Statele Unite. Şi în Irlanda, are loc o creştere a şomajului, Irlanda fiind o ţară care numai a angajat în ultimii 10-15 ani. Ce trebuie reţinut este că angajatorii din Uniunea Europeană au accesat demult fondurile structurale, au baze de producţie şi investiţii de milioane de euro şi comparativ cu ceea ce produce România, cei de acolo produc mult mai larg şi în condiţiile acestea acoperă toată nevoia pe cînd noi avem companii mici, companii care n-au ştiut să se capitalizeze, să fuzioneze, să acceseze fonduri europene, să se dezvolte. Acestea nu pot să facă faţă unui mare producător din Uniunea Europeană care are şi el în momentul acesta probleme cu comenzile. Sunt firme care vând acum aceleaşi produse ca cele pe care le producem şi noi dar la preţuri mult mai mici.

Gazeta: Există şi în alte oraşe ale ţării situaţii similare?

Daniel Don: Clujul este cel mai afectat până acum ca număr total. Mai sunt însă situaţii de acest gen la Iaşi, la Timişoara, la Hunedoara, la Galaţi, la Târgovişte. Mai afectate sunt zonele unde numărul de investiţii străine este mare. Acestea sunt legate ombilical de firma mamă şi dacă firma mare are probleme, are şi partenerul lui. Dacă acolo cererea este mai mică, şi producţia va fi redusă, ceea ce înseamnă că nevoia de personal este şi ea mai mică.

Andreea Mitrică