Zece ani de furt discret la Cluj: Angajata unei bănci a adunat firimituri din salariu, dar a scurs 1,5 milioane de lei din conturile clienților

Angajata unei bănci din Cluj a furat peste 1,5 milioane de lei din banii clienților, frustrată de salariul mic, pe parcursul a nu mai puțin de zece ani; a fost condamnată în urmă cu câteva zile la aproape patru ani de închisoare în regim de detenție, plus rambursarea banilor furați.

S-a dovedit că femeia ar fi furat din banii clienților timp de zece ani, din 2012 până în 2020, au fost probate nu mai puțin de 47 de acte materiale de către anchetatori. Femeia a fost condamnată la doi ani de închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată – 121 acte materiale, și 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată – 14 acte materiale, și 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals informatic în formă continuată – 14 acte materiale. Pedepsele au fost contopite, urmând ca inculpata să execute o pedeapsă principală rezultantă de 3 ani și 9 luni închisoare în regim de detenție, minus perioada în care a fost reținută și arestată la domiciliu, câteva luni.

Femeia a scăpat de acuzația de înșelăciune după ce s-a obligat să restituie băncii suma prejudiciată, peste 1,4 milioane de lei, plus 35.000 de euro și 13.400 de dolari. Inculpata a fost obligată și la plata a aproape 35.000 de lei și 4.230 de euro ca daune materiale către bancă, plus dobânzi. Decizia a fost luată de Tribunalul Cluj săptămâna trecută și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Ce s-a întâmplat, conform motivării deciziei instanței, consultată de actualdecluj.ro:

În fapt, inculpata a fost angajată în cadrul unei bănci comerciale din 8 iunie 2004, ocupând, pe rând, funcțiile de casier, ofițer bancar credite și responsabil clientelă persoane fizice.
Potrivit propriilor declarații, inculpata se ocupa ”practic de tot ceea ce ține de persoanele fizice în relația cu bancă”, printre atribuțiile acesteia numărându-se deschiderea de conturi curente la cererea clienților, linii de creditare pentru persoane fizice, mentenanță, etc.
Începând cu anul 2012, pe fondul unor ”frustrări” cu privire la sumele de bani obținute cu titlu de salariu, pe care le considera prea mici în comparaţie cu facilităţile de credit deţinute, inculpata a decis să profite de încrederea acordată de angajatorul său și, folosind mijloacele puse la dispoziție de către bancă, să efectueze anumite operațiuni cu privire la fondurile disponibile în conturile clienților, în scopul însușirii ori a utilizării frauduloase. În speță, modalitățile faptice prin care femeia a reușit să își însușească astfel de fonduri au fost variate, printre ele numărându-se următoarele:

Transfera sumele în conturile curente din depozite, după care completa și semna în fals ordine de plată, prin care retrăgea banii din conturile curente, operațiunile figurând în sistemul informatic bancar ca fiind efectuate de către clienți. O altă metodă consta în aceea că inculpata, prin completarea în fals a unor cereri, solicita în numele clienţilor, ca banca să emită carduri bancare aferente conturilor pe care aceşti clienţi le deţineau la unitatea bancară, iar cardurile bancare erau ridicate de către inculpată şi rămâneau în posesia sa. Ulterior, prin intermediul card-urilor bancare, inculpata retrăgea sume de bani din conturile clienţilor.

O altă metodă dezvoltată de către femeie, pentru a se pierde urma sumelor pe care inculpata intenţiona să le retragă din conturile clienţilor, consta în crearea de conturi noi clienţilor care deţineau deja conturi la agenție, fără ca aceşti clienţi să cunoască faptul că au fost deschise conturi noi pe numele lor. Deschiderea noilor conturi se făcea de către inculpată prin întocmirea în fals de cereri către bancă în numele acestor clienţi. După deschiderea conturilor noi, inculpata accesa conturile în care clienţii deţineau sume de bani, efectua viramentul unor sume de bani în noile conturi, iar din aceste noi conturi inculpata vira sumele de bani spre conturile sale, ale soţului sau ale fiului său, ori retrăgea cu cardul bancar sumele respective de la bancomate.
De asemenea, inculpata a utilizat uneori conturile altor clienți ca intermediari pentru a fragmenta traseele financiare, au arătat procurorii. Similar, inculpata a completat în fals o cerere de deschidere cont și emitere a unui card de debit în numele unei cliente, cerere pe care a depus-o la bancă și a soluționat-o tot ea, după care a folosit contul acesteia drept cont colector, din care a efectuat retrageri de numerar la ATM.
În plus, în 20 februarie 2018, sub pretextul întocmirii documentației necesare lichidării contului, inculpata a întocmit personal un ordin de plată pe hârtie, în care a consemnat în fals că un client a dispus transferul sumei de 430 lei, ordin pe care l-a așezat printre celelalte înscrisuri întocmite pentru lichidarea contului și pe care i le-a dat pentru a le semna, clientul semnând astfel, fără să-și dea seama, și ordinul de plată.
Pentru a împiedica descoperirea faptelor, metodele au fost la fel de variate, susțin procurorii. Astfel, inculpata a rambursat către anumiți clienți sumele retrase, însă acestea au fost virate, fără drept, din conturile altor clienți. În aceeași ordine de idei, inculpata i-a solicitat unei cliente ca, înainte de efectuarea oricărei operațiuni din cont, să o anunțe cu 1-2 zile înainte, pentru ”promptitudine” și pentru ”a evita aglomerația”, pentru ca, în realitate, să îi poată alimenta contul de la alți clienți, astfel încât clienta să poată retrage numerarul de care avea nevoie, iar faptele să rămână ascunse.

În 30 ianuarie 2017, când un client având reprezentarea faptului că deține două depozite la bancă – pe care, în realitate, inculpata le-a lichidat încă din anul 2012- , s-a prezentat la agenție și i-a solicitat inculpatei lichidarea celor două depozite și constituirea unui depozit nou, în sumă de 40.000 lei, inculpata a întocmit un contract de constituire depozit la termen, predând clientului un exemplar, după care, pur și simplu, nu a înregistrat contractul la bancă, aspect pe care clientul l-a descoperit în anul 2022.

Totodată, în momentul în care o clientă i-a cerut să-i elibereze un extras de cont, inculpata i-a spus că nu se păstrează mișcările sumelor de bani, întrucât se șterg din sistem, motiv pentru care nu i-a pus la dispoziție extrasul solicitat.

Pe parcursul perioadei infracționale, inculpata a efectuat o multitudine de acțiuni neconforme funcțiilor ocupate, au arătat procurorii, între care înşelarea clienţilor de a semna diverse documente bancare; semnarea de documente în numele clienţilor, neconstituirea de depozite în numele clienţilor, nerealizarea subscrierilor de unităţi de fond sau emiterea şi utilizarea cardurilor de debit în numele clienţilor ori  transferuri de sume din și în conturile clienţilor.

Profilul clienților fraudați de către inculpată este următorul: vârstă 46 – 84 ani; preponderent pensionari; clienţi cu domiciliul în mediul rural; fără cultură bancară dezvoltată; clienţi cu prezenţă redusă la sediul agenţiei; clienţi care nu folosesc şi nu îşi doresc să folosească serviciile digitale; clienţi care activează cu locul de muncă în străinătate, ba chiar și clienţi care se aflau în cercul de cunoscuți.

Ca urmare a reclamațiilor clienților păgubiți, banca a demarat o verificare internă a activității inculpatei, context în care  femeia a indicat băncii operațiunile pe care le-a efectuat, sumele de bani transferate și numele clienților care ar fi putut fi afectați, acestea stând la baza rapoartelor de investigare.

Prejudiciul reclamat de către bancă a fost în cuantum total de 1.436.324,92 lei, 52.254,70 euro și 13.427 dolari americani, calculat până la data de 16 august 2022, pentru un număr de 21 de clienți. În ziu menționată banca a restituit către clienţii afectaţi de acţiunile infracţionale ale inculpatei mare parte din prejudiciul cauzat. După câteva zile între inculpată și bancă a fost încheiat, în formă autentică, un contract prin care femeia și-a asumat obligația de a achita către bancă prejudiciul.

”Cea mai gravă infracțiune, având în vedere prejudiciul semnificativ produs, de ordinul sutelor de mii de lei, este cea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, celelalte reprezentând mijloacele folosite de inculpată pentru săvârșirea primei”, a arătat instanța Tribunalului Cluj în motivarea deciziei de condamnare. ”În acest context, are în vedere, calitatea specială a inculpatei, de funcționar bancar, perioada infracțională vastă, de peste 9 ani, multitudinea de acțiuni neconforme funcțiilor ocupate, care au variat de la lichidarea de depozite la emiterea și utilizarea unor carduri de debit în numele clienților, mijloacele de precauție luate (de exemplu, pentru a împiedica descoperirea faptelor, a rambursat către anumiți clienți sumele retrase, însă acestea au fost virate, fără drept, din conturile altor clienți) și prejudiciile însemnate. În esență, inculpata a abuzat de încrederea acordată de angajatorul său și, folosind mijloacele puse la dispoziție de bancă, a efectuat numeroase operațiuni cu privire la fondurile disponibile în conturile clienților, în scopul însușirii ori a utilizării frauduloase a acestora”.

Determinarea inculpatei de a avea la dispoziție numerar pe care să îl ruleze din conturile clienților reiese și din declarația unei martore, care a relatat că, în cursul anului 2019, a primit un mesaj de la inculpată, în care aceasta o întreba dacă dorește ”să mai depună ceva bănuți în cont”, gest care a surprins-o.

” Frustrările invocate de inculpată cu privire la salariul considerat insuficient, precum și tentația pe care ar fi resimțit-o datorită accesului la sume mari de bani nu diminuează gravitatea infracțiunilor, întrucât aceasta avea oricând opțiunea de a renunța la poziția pe care o considera nesatisfăcătoare și de a-și căuta un alt loc de muncă ce ar fi corespuns mai bine așteptărilor sale financiare, iar funcția ocupată în cadrul (…) a implicat o poziție de încredere. Astfel, accesul la sume mari de bani vine cu o responsabilitate directă de a rezista „tentațiilor”. În speță, inculpata nu doar că nu a rezistat tentației, ci a utilizat în mod deliberat accesul său privilegiat pentru a dezvolta mecanisme infracționale complexe. Chiar dacă, în cele din urmă, consecințele financiare ale faptelor săvârșite de inculpată au fost suportate de bancă, care a restabilit soldurile conturilor clienților, acest lucru nu anulează impactul semnificativ pe care acțiunile acesteia l-au avut asupra clienților afectați. Aceștia s-au confruntat cu situații neplăcute și stresante, descoperind lipsuri nejustificate în conturile lor, ceea ce a generat îngrijorare, nesiguranță și, în unele cazuri, dificultăți financiare temporare. Clienții au fost nevoiți să formuleze reclamații, să se deplaseze la bancă pentru clarificări și să aștepte soluționarea problemelor. Aceste demersuri au implicat timp și efort. În situațiile în care clienții aveau plăți sau obligații financiare urgente, indisponibilitatea sumelor din conturi le-ar fi putut cauza întârzieri, penalități sau alte neplăceri. Aceste efecte colaterale sunt dificil de cuantificat, dar ele contribuie la amplificarea consecințelor negative ale faptelor.
Pe parcursul a aproximativ 9 ani în care a desfășurat această activitate infracțională, inculpata a avut la dispoziție nenumărate ocazii pentru a evalua gravitatea propriilor fapte și de a reflecta asupra riscurilor legale și morale implicate. Departe de a fi o decizie impulsivă sau o eroare de moment, persistarea sa în această conduită a fost o alegere conștientă și repetată.
În loc să valorifice aceste ocazii pentru a se opri și a-și reconsidera traseul, inculpata a persistat în activitatea infracțională. Motivele acestui comportament sunt, cel mai probabil, legate de lăcomie, dorința de câștig facil și lipsa de preocupare pentru consecințele sociale ale acțiunilor sale.
Motivația inculpatei în săvârșirea infracțiunilor nu a fost determinată de carențe de educație sau de dorința de a satisface nevoile de bază ale familiei sale. Astfel, inculpata nu s-a aflat în situația de a face față unor dificultăți majore de natură economică sau socială, ci pur și simpla a dorit să își îmbunătățească și mai mult situația deja favorabilă, prin săvârșirea de infracțiuni”, a mai arătat instanța.

Aceasta a arătat totodată că circumstanțele în care inculpata a falsificat înscrisuri de față cu clienții băncii, introducând printre documentele legale întocmite pentru operațiuni solicitate de aceștia și înscrisuri menite să faciliteze activitatea infracțională, cum ar fi ordine de plată pe hârtie, denotă o gravitate sporită a faptei. ”Astfel, inculpata a integrat aceste înscrisuri falsificate într-o serie de operațiuni aparent legale, cu toate că riscul de a fi prinsă nu era neglijabil, ceea ce denotă o atitudine de incredibilă cutezanță și lipsă de scrupule”.

De asemenea, în individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere cumulul de circumstanțe de agravare – de exemplu, în cazul infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic, au fost reținute toate formele agravante, numeroasele și variatele metode dezvoltate de inculpată pentru a pierde urma sumelor pe care le sustrăgea și numărul mare de acțiuni care alcătuiesc fiecare infracțiune continuată. Pe de altă parte, datorită conduitei de cooperare a inculpatei, atât cu banca, cât și cu organele judiciare, a fost posibilă restabilirea rapidă a soldurilor conturilor clienților și soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. Această atitudine a contribuit la limitarea impactului negativ asupra clienților și a facilitat desfășurarea procedurilor judiciare.

Banca a cerut în instanță aplicarea unor pedepse care să permită, în final, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, argumentând că, aflată în libertate, inculpata ar putea obține, prin muncă licită, sumele necesare pentru acoperirea prejudiciului material, în conformitate cu tranzacția încheiată. Instanța, însă, a respins cererea ca neîntemeiată, susținând că scopul principal al pedepsei penale este reeducarea inculpatului și descurajarea altor persoane de la comiterea unor infracțiuni similare, nu doar repararea prejudiciului material. ”Faptul că inculpata ar putea, teoretic, să obțină bani pentru a acoperi prejudiciul în libertate este o simplă presupunere. Nu există garanția că inculpata va urma acest demers sau că prejudiciul va fi acoperit integral. Răspunderea penală a inculpatei nu trebuie condiționată de posibilitatea de reparare a prejudiciului. Faptul că inculpata poate lucra pentru a plăti datoria este un aspect care ține de răspunderea civilă și nu trebuie să influențeze aplicarea unei pedepse juste în raport cu gravitatea faptelor comise”, a arătat instanța.

actualdecluj.ro

Citește și: Scandal în Mexic: Nunta gay a fostului purtător de cuvânt al MAE, organizată la Muzeul Național de Artă sub pretextul unui eveniment diplomatic