Consiliul Civic Local (CCL) aduce critici Primăriei Cluj-Napoca pentru lipsa de progres în actualizarea regulamentului pentru bugetarea participativă online, un proiect inițiat cu entuziasm în 2017, dar care, între timp, a suferit numeroase blocaje. Bugetarea participativă a fost văzută ca o inițiativă inovatoare și un exemplu de implicare cetățenească, dar Primăria a sabotat-o.
O istorie marcată de pauze și nefinalizări
Bugetarea participativă online a început în 2017, dar a lipsit complet în 2020, 2023 și 2024, în ultimii doi ani sub pretextul că se lucrează la un nou format. Cu toate acestea, nici până acum regulamentul actualizat nu a fost finalizat.
Implementarea proiectelor votate în anii anteriori se mișcă extrem de lent. Un exemplu relevant este proiectul privind pistele de biciclete pe străzile Observatorului și Calea Turzii, selectat în 2017, care recent a fost scos la licitație pentru a treia oară. Aceste întârzieri alimentează nemulțumirea cetățenilor, care percep procesul de bugetare participativă ca pe un exercițiu de imagine mai degrabă decât ca pe o oportunitate reală de a contribui la dezvoltarea orașului.
Criticile Consiliului Civic Local
În cadrul unei recente ședințe, CCL a subliniat că Primăria Cluj-Napoca nu a trimis niciun reprezentant responsabil să prezinte stadiul actual al regulamentului pentru bugetarea participativă, în ciuda solicitărilor repetate. Potrivit unei informări verbale oferite de Iosif Pop, regulamentul se află în faza de revizuire, iar propunerile primite de la Universitatea Babeș-Bolyai au fost transmise către primarul Emil Boc pentru analiză.
Poziția oficială a CCL este fermă:
1.Solicită urgentarea finalizării și dezbaterii noului regulament.
2.Propune ca, la fiecare reuniune lunară a CCL, Primăria sau Consiliul Local să desemneze un reprezentant competent care să răspundă întrebărilor cetățenilor.
„Bugetarea participativă este o idee excelentă, dar lipsa de acțiune o transformă într-o dezamăgire pentru clujeni. Nu este normal ca un regulament să fie blocat ani de zile, iar proiectele deja votate să rămână doar pe hârtie”, susțin reprezentanții CCL.
Un proces care promite, dar care nu livrează
Inițiată ca un instrument de implicare civică, bugetarea participativă ar fi trebuit să le permită cetățenilor să decidă cum sunt alocate fondurile publice pentru proiecte comunitare. În practică, însă, procesul a fost fragmentat și marcat de ineficiență. În plus, proiectele aprobate și finanțate prin bugetare participativă se confruntă adesea cu întârzieri birocratice sau lipsa finanțării pentru implementare.
În lipsa unui regulament clar și a unei implicări consistente din partea autorităților, bugetarea participativă riscă să devină un alt exemplu de promisiuni mari și realizări mici.
Citește și: Viktor Orbán: Zelenski refuză încetarea focului de Crăciun