Milionarul sibian Dumitru Ghişe jonglează cu autorizaţiile de construire după cum are chef

Într-o plimbare prin cartierul Zorilor am trecut pe strada Cireşilor pe lângă fosta casa a  lui Arpad Paszkany, cumpărată recent pentru 2 milioane de euro, de către milionarul sibian Dumitru Ghişe. Teoretic, Ghișe a decis să o demoleze și să ridice o construcție nouă de la zero, ceea ce înseamnă că a plătit aproximativ 1.072 de euro pe metru pătrat doar pentru teren. În acest sens, acesta a obţinut o autorizaţie de demloare şi respetciv o autorizaţie de construrie pentru o locuință unifamilială cu un regim de înălțime 5P+P, piscină exterioară, zid de sprijin și diverse amenajări exterioare. Supriza a venit atunci când, trecând pe lăngă gardul care înconjoară terenul pe care a fost casa lui Paszkany, acum demolată, mai apare o autorizaţie de construire şi nu orice autorizaţie, ci  fix aceeaşi cu a hotelului monstruos pe care acesta a început să-l construiască pe Strada Avram Iancu.

Casă sau hotel?

Interivn deci mai multe întrebări fireşti, dar care rămân fără răspuns. Ne întrebăm ce intenţionează, de fapt, să construiască Ghişe pe strada Cireşilor? Cireşilor este o stradă de vile, unde „reciclarea” autorizaţiei pe care a obţinut-o pentru horror-hotelul din Avram Iancu nu ar avea cum să funcţioneze pentru că, printre alte nereguli, ar depăşi în mod cert regimul de înălţime. Cum a ajuns, totuşi, autorizaţia hotelului de gardul viitoarei case? Dacă aşa-zisa casă va transforma subtil, ca prin magie, într-un hotel, va crea un disconfort major locuitorilor din zonă. Mai mult de-atât, traficul din zonă ar fi puternic afectat şi ar deveni şi mai haotic decât e deja.

Antecedentele penale ale lui Dumitru Ghișe: condamnat la șapte ani de închisoare, a fost eliberat după doi ani

În 2021, Dumitru Ghişe fost eliberat condiționat din Penitenciarul Aiud, unde avea de executat o pedeapsă de șapte ani de închisoare.

Inițial, Judecătoria Aiud i-a respins cererea de liberare condiționată, însă Ghișe a contestat decizia, iar instanța superioară i-a dat câștig de cauză. „Admite cererea formulată de petentul Ghişe Pavel Dumitru şi, în baza art. 587 Cpp rap. la art. 59 Cp din 1969, dispune liberarea condiţionată a condamnatului Ghişe Pavel Dumitru (…) şi punerea, de îndată, în libertate a susnumitului”, se precizează în hotărârea definitivă pronunțată marți, 21 septembrie. Ghișe a fost eliberat după doi ani și cinci luni de detenție, dintr-o pedeapsă totală de șapte ani.

Dumitru Pavel Ghișe a fost condamnat în celebrul „Dosar Motorina”, printr-o decizie pronunțată pe 15 aprilie 2019 de Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma unui dosar instrumentat de procurori încă din 2014. Alături de el, aceeași pedeapsă a primit-o și Ioan Ovidiu Moldovan din Mediaș. Cei doi au fost găsiți vinovați de constituirea unui grup infracțional organizat și evaziune fiscală, prejudiciind bugetul de stat cu aproape 210 milioane de lei (46,8 milioane de euro la momentul trimiterii în judecată). În același dosar, alți nouă oameni de afaceri au primit pedepse între doi ani și șapte ani și jumătate de închisoare.

Schema infracțională era simplă: combustibilul destinat exportului sau antrepozitelor fiscale – scutit de accize și TVA – nu părăsea niciodată țara și nici nu ajungea în depozitele invocate. În schimb, era vândut direct benzinăriilor, inclusiv celor din Sibiu. Pe hârtie, tranzacțiile erau derulate printr-un lanț de firme de tip „fantomă”, deținute formal de persoane fără adăpost.

Dumitru Ghișe este cunoscut atât pentru fostul lanț de benzinării Ana Oil, cât și pentru rețeaua de hoteluri Golden Tulip și Ana.

În Cluj-Napoca dacă ai relaţii poţi construi orice, oriunde şi oricând

Ghişe e un preten apropiat şi vechi al Primăriei Cluj-Napoca. În urmă cu mulţi ani, pe locul unde odinioară se afla prima grădină botanică a Clujului, Primăria a dat undă verde construirii unui hotel. Numai că, surpriză! Săpăturile au scos la iveală vestigii arheologice, care, în buna tradiție locală, nu au fost nici conservate, nici inventariate. Administrația Boc a fost informată, dar, edlul Boc era prin cu treburi festivaliere, așa că situația a fost tratată cu aceeași urgență ca o groapă din asfalt: adică deloc.

Proiectul nu a primit avizul departamentului de monumente istorice al Primăriei Cluj-Napoca, dar asta nu i-a împiedicat pe investitori să sară peste autoritățile locale și să obțină aprobarea direct de la Ministerul Culturii, unde se pare că istoria contează mai puțin decât betonul turnat la timp.

Într-o adevărată saga birocratică, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice a respins proiectul de patru ori, dar Dumitru Ghișe nu s-a lăsat. A tot schimbat proiectanții și, în cele din urmă, a apelat la Comisia Națională a Monumentelor Istorice, unde a primit aprobarea mult dorită. Perseverența e cheia succesului.

Hotelul, o „bijuterie” arhitecturală, construit în locul unei foste grădini botanice este ridicat de Ghișe prin intermediul socrului său, Dumitru Rodeanu, veteran de război, care, dintr-o pură coincidență, nu plătește taxe și impozite. Între timp, Ghișe şi-a extins imperiul hotelier, bifând deja două locații în Sibiu și Cluj. Cine zice că e greu cu afacerile în România?

Având în vedere antecedentele lui Dumitru Ghișe în materie de jonglerii cu autorizațiile și prietenia sa trainică cu Primăria Cluj-Napoca, nu putem să nu ne întrebăm dacă și de această dată joacă după propriile reguli, care nu au nicio treabă cu rigorile urbanistice.

Oficial, milionarul a obținut toate autorizațiile necesare pentru demolare și pentru construirea unei locuințe unifamiliale, cu un regim de înălțime 5P+P, piscină exterioară pe terenul fostei case a lui Paszkany. Numai că, surpriză! Aşa cum spuneam, pe gardul care împrejmuiește șantierul a apărut şi autorizaţia folosită pentru hotelul său monstruos de pe strada Avram Iancu.

Coincidență? Greșeală administrativă? Sau un nou episod din serialul „Cum să fentezi legislația urbanistică fără să clipești?” Rămâne de văzut ce se va ridica pe terenul fostei reședințe Paszkany şi dacă Ghișe o să mai bifeze o „reușită” în stilul său caracteristic.

Citeşte şi: Cum a transformat Sorin Apostu orașul Cluj-Napoca într-o rețea de ziduri ridicate pe fundații de corupție