Licitaţii cu cântec pentru accidente

Chiar dacă pare incredibil, unul dintre motivele pentru care România se situează pe primul loc în Europa- la capitolul accidente- este reprezentat de şpăgi. Între 2000 şi 2008, în ţara noastră 50.000 de oameni au murit în urma accidentelor rutiere. Numai anul trecut au decedat 3.000 de persoane, iar alte 4000 au rămas infirme. Conform unor studii, românii mor din cauza accidentelor rutiere de 13 ori mai uşor ca în Europa şi de două ori mai mult decât în Rusia. În cadrul CNADNR există un compartiment care se numeşte Serviciul de Siguranţă a Circulaţiei, ce ar trebui să vegheze asupra semnalizării şi întreţinerii drumurilor pe care românii mor pe capete. Înainte de 2000, la şefia acestei secţii a fost înscăunată Maria Lascu. Anul trecut, ministrul Ludovic Orban a dat-o afară, însă Lascu a deschis un proces pentru a reveni la conducerea Serviciului de Siguranţă a Circulaţiei. Momentan, situaţia se află în “coadă de peşte”.  Siguranţa Circulaţiei administrează milioane de euro pentru a se ocupa de drumurile din ţară, în scopul de a le face mai sigure pentru traficul rutier. În perioada 2007-2008, acest departament a primit pentru proiectul “Drumuri Sigure” nu mai puţin de 540 de milioane de euro. Banii s-au dus pe “apa sâmbetei”, în direcţia unor firme preferate care au costuri enorme pentru amenajarea drumurilor. Spre exemplu, reamenajarea unei porţiuni de şosea, pe care se petrec foarte multe accidente, porţiune numită “punct negru”, costă 1,4 milioane de euro. Cu toate acestea, practic, amenajarea constă în vopsirea părţii carosabile şi instalarea unor indicatoare de avertizare a porţiunii periculoase. O “insulă” montată în mijlocul unei intersecţii, prevăzută cu două indicatoare, costă 600.000 de euro. Un kilometru de parapet de protecţie costă 42.857 de euro, iar un refugiu pentru pietoni ajunge la 100.000 de euro.

Mitrea învârte Siguranţa Rutieră

Printre firmele abonate la Siguranţa Circulaţiei se remarcă SC Plastidrum şi SC Comex Rom. Interesant este faptul că la SC Comex Rom are interese cumnatul Manuelei Mitrea, Pascal Schaller, care i-a aranjat contracte grase de siguranţa circulaţiei pe vremea PSD. Schaller figurează cu sediul firmei sale la aceeaşi adresă cu a Comex Rom-ului. În cazul Plastidrum, lucrurile sunt mult mai clare, întrucât unul dintre foştii administratori, Nicolae Avramescu, a fost director la CNADNR şi la Direcţia Poliţiei Rutiere, de unde a ieşit la pensie în 2005. SC Comex Rom mai este specializată şi în gunoaie şi veceuri ecologice, iar acţionarul majoritar, Andrei Popovici, este prietenul cumnatului lui Miron Mitrea, francezul Pascal Schaller. SC Comex Rom are trecut în certificatul de înregistrare drept obiect de activitate “asanarea şi îndepărtarea gunoaielor, salubritate şi activităţi similare”. Comex Rom a instalat pe DN 1 parapeţi de protecţie din bidoane de plastic ce au costat statul român 860 de euro bucata, iar pe DN 1 au fost amplasate în total 16.666 de bucăţi.

 

Întreţinerea lor a costat 0,5 euro pe zi, astfel că SC Comex Rom a câştigat aproape 17 milioane euro. În cazul SC Plastidrum, în 2006 contractul încheiat cu CNADNR s-a ridicat la 60 milioane de lei, în condiţiile în care un kilometru de marcaj pe axul drumului, pe DN1, costa aproape 1.000 de euro. Garanţia lucrării era de şase luni de zile, astfel încât după jumătate de an totul trebuie luat de la capăt. Aproape 80% din cifra de afaceri a acestei firme este obţinută ca urmare a contractului cu CNADNR, iar restul provine din contracte pentru drumurile judeţene şi străzile din diverse oraşe. Maria Lascu a fost chestionată de inspectorii Curţii de Conturi în legătură cu o altă afacere controversată a CNADNR, pasarelele pietonale de pe DN1 Bucureşti-Ploieşti.

Studii pentru licitaţii cu “cântec”

În ţară, ca şi la Cluj-Napoca, unul dintre cele mai importante contracte care au legătură cu traficul rutier este cel încheiat cu SC Search Corporation, un off-shore din Statele Unite. La Cluj, Search Corporation a încheiat un contract pentru realizarea unui studiu privitor la fluidizarea circulaţiei din oraş, care a costat primăria nu mai puţin de 902.750 lei (fără TVA). Acesta nu este primul contract obţinut de Search Corporation, societatea primind în 2005 peste un milion de lei pentru realizarea altui studiu asupra traficului clujean. Firma este administrată de Michael Stanciu, cu dublă cetăţenie, româno-americană. El nu este la prima lucrare pentru care este plătit de două ori. De numele lui Stanciu se leagă şi studiul de fezabilitate pentru realizarea Autostrăzii Transilvania.

 

În 1991, SC Iptana Bucureşti – fostul Institut de Cercetare şi Proiectare pentru Transporturi terestre (auto şi feroviare), Navale şi Aeroportuare (din cadrul Ministerului Transporturilor) – a efectuat un studiu privitor la amplasarea viitoarei autostrăzi Transilvania. În aceeaşi perioadă, Iptana apărea sub forma unei societăţi mixte conduse de Stanciu, Iptana-Search, în care capitalul american era de 51%, iar cel românesc, 49%. După 1999, Search a cumpărat şi pachetul minoritar de acţiuni, iar Iptana-Search a devenit SC Search Corporation.

 

A doua plată pentru studiul privitor la Autostrada Transilvania s-a făcut în 2004 de către guvernul Năstase. La acea dată, contractul prevedea o sumă de circa 42 de milioane de dolari pentru o serie de lucrări care semănau izbitor de bine cu cele făcute în anii ‘90 de către Iptana SA. Cu toate acestea, prin renegocierea contractului cu Bechtel, impusă de Guvernul Tăriceanu, plăţile către societatea lui Stanciu au fost oprite. Până acum, Search Corporation a lucrat alături de Iptana la tronsonul Câmpia Turzii – Cluj şi Suplacu de Barcău-Borş. În 4 iunie 2002, SC Iptana primeşte un contract de 10, 5 milioane de euro pentru proiectul de reabilitate a DN 73. În aceeaşi zi, mai obţine şi proiectul de reabilitare DN 6, unde SC Iptana câştigă 5,5 milioane de euro.

În 2003, dupa o licitaţie “restrânsă”, consorţiul Parson&Search beneficiază de un contract de consultanţă şi asistenţă la DN7 în valoare de 4,44 milioane euro.

Pentru proiectul de reabilitare la DN 1, Iptana primeşte 1,7 milioane de euro. Reabilitarea DN 67 B aduce în conturile SC Iptana 182.230 de euro, proiectul la DN 15 Topliţa – Bacău, încă 96.168 euro, iar pentru lucrări la DN 1 B Ploieşti-Buzău statul dă 42.571 euro.

Asociaţia pentru Siguranţă Rutieră susţine că pe şoselele româneşti mor anual aproximativ 3.000 de persoane, numărul răniţilor grav este în jur de 7.000, iar costurile economice şi sociale ale accidentelor depăşesc 2% din PIB. Gradul de severitate al accidentelor plasează România pe ultimul loc în Europa la siguranţa circulaţiei. Tot în România, numărul accidentelor a crescut cu 50%, iar riscul de deces în accidente rutiere este de 68, adică de şapte ori mai mare decât în Marea Britanie. Reprezentantii ASR au cerut să fie demise toate persoanele responsabile de siguranţa rutieră în cadrul CNADNR.

Ştefan Trandafir