Tăriceanu îl dă judecată pe Boc

Povestea contractului Sterling este o minciună de cea mai joasă speţă, este de părere fostul premier. „Din nou se folosesc aceleaşi tactici de diversiune împotriva adversarilor. (…) Guvernul trebuie să se ocupe de nevoile cetăţenilor”, a declarat Tăriceanu. Acesta a mai precizat că este hotărât să facă apel la justiţie pentru că nu este dispus să tolereze „calomniile şi minciunile altor oameni, precum Iulian Iancu, secretar de stat în perioada 2000 – 2004, şi primul-ministru Emil Boc”.

Aprobat de Stolojan

„Contractul cu Sterling Resources a fost aprobat în timpul Guvernului Stolojan şi are la bază o licitaţie ţinută în 1990, partea română fiind reprezentată de compania Rompetrol, care aparţinea statului român”, a spus Tăriceanu. Acesta a acuzat Guvernul PSD că a modificat contractul iniţial care prevedea explorarea şi împărţirea producţiei. „Legea privatizării Petrom din 2004 stabileşte că timp de 10 ani redevenţele nu pot fi modificate. Răspunderea pentru aceasta situaţie nu are cum să o poarte Guvernul pe care l-am condus”, a explicat Tăriceanu. Acesta mai susţine că faţă de licitaţia iniţială din 1990 şi acordul aprobat de Guvern în 1992 nu există nicio favorizare a firmei Sterling Resources în 2008.

Boc spune că e premeditare

Premierul Emil Boc a acuzat Guvernul Tăriceanu că a acţionat cu premeditare în afacerea Sterling, pregătind încă din 2007 ordonanţa de urgenţă care a permis transformarea unui contract de explorare în contract de concesiune şi a anunţat că ordonanţa mai poate fi respinsă de Parlament.
Iulian Iancu, care în prezent ocupă funcţia de preşedinte al Comisiei de industrii din Camera Deputaţilor, a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi MFP motivaţiile care au stat la baza emiterii HG 1447 prin care este cedat firmei Sterling Resources dreptul de împărţire a producţiei zăcămintelor din zona Pelican-Midia.
La începutul săptămânii trecute, Corpul de control al Guvernului a început verificările cu privire la contractul încheiat între Sterling Resources şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). Astfel au fost demarate activităţile de verificare a prevederilor legale, cu privire la încheierea şi derularea Contractului de explorare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia.

Istoricul afacerii

Scandalul a pornit imediat după ce Curtea de la Haga a pronunţat verdictul în urma căruia România a câştigat 9700 de kilometri de ape teritoriale care conţin 70 de miliarde de metri cubi de gaze şi 12 milioane de tone de petrol, prin care instanţa europeană dă dreptate României în problema delimitării platoului continental al Mării Negre, în defavoarea Ucrainei.

În anul 1990, Guvernul Roman acordă companiei de stat Rompetrol SA dreptul de explorare asupra zăcămintelor din Marea Neagră.
În anul 1992, Guvernul României, cu Theodor Stolojan premier, aprobă cedarea acestor drepturi de explorare către consorţiul format din Enterprise Oil şi CanadianOxy (Canadian Occidental Petroleum).

Un an mai târziu, în 1993, are loc privatizarea Rompetrol prin metoda Mebo şi se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Agenţia preia de la Rompetrol gestionarea contractelor cu investitorii străini Enterprise Oil şi Canadian Occidental Petroleum. Preşedinte al Agenţiei este numit Doru Laurian Bădulescu, care devine şi preşedintele Consiliului Director al acestor companii.

Tot în 1993, Guvernul Văcăroiu aprobă transferarea către Compania Repsol Exploracion S.A. – Spania a obligaţiilor şi drepturilor care revin părţii române din Acordul de explorare şi împărţire a producţiei din perimetrul NC- 115 Libia, potrivit acordurilor de transfer semnate de Rompetrol cu companiile National Oil Corporation Libia şi Repsol Exploracion S.A.- Spania. Primul administrator al sucursalei bucureştene al Canadian Occidental Petroleum este avocatul româno-american, Petru Buzescu, avocat, ulterior, şi al companiei Repsol Spania.

În 1996, Doru Bădulescu negociază în Libia din partea statului român creanţa Rompetrol, iar doi ani mai târziu, Dinu Patriciu preia controlul asupra companiei Rompetrol SA şi asupra creanţei libiene, cu sprijinul avocatului Cătălin Predoiu, actualul ministru al justiţiei.

În 2000 Doru Laurian Bădulescu apare ca acţionar minoritar al Rompetrol SA, iar în 2002 acesta este numit preşedintele Oficiului de Privatizare din Ministerul Industriei, poziţie din care negociază mari privatizări precum Petrom sau Electrica.
Pe 11 august 2003, Niculae Vidu şi Bogdan Popescu sunt numiţi administratorii companiei Rompetrol Well Services SA, controlată de Dinu Patriciu.

În 2005, la Londra se înfiinţează compania Zeta Petroleum Limited, care un an mai târziu îşi înfiinţează o sucursală la Bucureşti, la sediul Casei de avocatură “Petru Buzescu”, unde şi-au avut sediul companiile care au explorat zăcămintele din zona Insulei Şerpilor.

În martie 2007, Bogdan Popescu este numit administratorul sucursalei “Zeta Petroleum” (România), iar în luna septembrie aceasta intră în parteneriat cu Rompetrol pentru exploatarea unui zăcământ pe care grupul controlat de Dinu Patriciu îl concesionase în 2004 de la ANRM. În luna decembrie, acelaşi an, Guvernul Tăriceanu aprobă prima concesiune a unui perimetru de dezvoltare petrolieră pentru “Zeta Petroleum”. Trei luni mai târziu mai aprobă alte două concesiuni către aceiaşi firmă. Tot în 2007, Sterling preia dreptul de explorare a zăcămintelor din Marea Neagră, iar Guvernul Tăriceanu modifică prin ordonanţă de urgenţă Legea petrolului, permiţând transformarea acordurilor de explorare, în acorduri de concesiune. Avocatul companiei Sterling este Petru Buzescu, iar administrator al companiei Sterling era de şapte ani Nicolae Vidu, administrator, concomitent, şi la compania Rompetrol Well Services SA, controlată de Dinu Patriciu. Sterling şi Rompetrol Well Services se aflau în relaţii de afaceri încă din 2005.
În noiembrie 2008, Guvernul Tăriceanu aprobă un act adiţional la contractul de explorare încheiat de Rompetrol în 1992 cu consorţiul CanadianOxy/Enterprise Oil. Actul adiţional dă dreptul companiei Sterling Resources să exploateze zăcămintele de gaze naturale în cazul unei decizii favorabile statului român în procesul de la Haga, ia în luna decembrie firma Sterling cedează 35% din dreptul de exploatare asupra zăcămintelor din Marea Neagră către compania Melrose Resources, care exploatează şi zăcămintele de gaze din platoul continental al Bulgariei.

În ianuarie 2009, premierul Emil Boc îl numeşte ca secretar de stat la Ministerul Mediului pe Doru Laurian Bădulescu. Ca să poată începe exploatarea zăcămintelor, Ministerul Mediului trebuie să-i aprobe firmei Sterling avizul de mediu

Boc nu se lasă

Premierul Emil Boc a declarat că Guvernul va analiza sub aspect legal modalitatea în care un contract de explorare şi împărţire a producţiei a fost transformat în contract de acord petrolier şi de concesiune. De asemenea, va fi studiat exact tot cadrul legal, şi va fi analizată şi oportunitatea realizării unui asemenea demers din perspectiva consecinţelor economice şi a evaluărilor pentru bugetul de stat.

Premierul a mai declarat că specialiştii Guvernului vor căuta şi soluţii pentru modificarea clauzelor privind exploatările din perimetrele Midia şi Pelican.

Scandalul declanşat pe marginea afacerii Sterling este departe de final, având în vedere încrengăturile produse de-a lungul timpului, din 1990 încoace.

Vicepreşedintele companiei Sterling Resource, Stephen Birrell, a declarat pe un post de televiziune că, contractul care exista din 1992 a fost aprobat de fiecare dintre guverne, iar drepturile iniţiale erau de a produce şi vinde hidrocarburi pe propriile riscuri. Potrivit acestuia, Guvernul României a organizat o licitaţie internaţională în 1992 pentru exploatarea resurselor. Respectivul contract a fost reactualizat în conformitate cu prevederile europene.

 

Vicepreşedintele companiei susţine că din 1992 şi până acum, compania a investit 100 de milioane de euro în vederea exploatării resurselor din Marea Neagră. Compania Sterling va plăti trimestrial statului o redevenţă petrolieră cuprinsă între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei brute de ţiţei şi gaze, stabilită de autoritatea competentă, se precizează în Legea Petrolului. Pentru extracţia de gaze naturale, compania va achita o redevenţă cuprinsă între 3,5% şi 13% din valoarea producţiei brute, care este datorată din ziua începerii operaţiunilor petroliere şi trebuie plătită trimestrial, conform actului adiţional la contractul dintre Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) şi Sterling pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia.

În cazul în care se constată întârzieri de peste şase luni la achitarea obligaţiei de plată a redevenţei petroliere, Agenţia reziliază acordul.
Anexa, pe marginea căreia s-a tot discutat în ultima vreme după desecretizarea ei, conţine 42 de pagini referitoare la explorarea şi împărţirea producţiei. Potrivit conţinutului, firma Sterling primeşte dreptul de exploatare imediat după pronunţarea verdictului de la Haga. Până la acest verdict, compania avea dreptul să facă doar operaţiuni de explorare. În acelaşi document se menţionează că firma Sterling primeşte prin concesiune perimetrele Midia şi Pelican timp de 30 de ani cu posibilitate de prelungire.

Silviu Teodoru