Cei care au stat în spatele celor mai multe privatizari cu “cântec” încep sa fie urmariti penal de catre procurori. Pe numele lui Adrian Nastase si a lui Serban Mihailescu Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie cere avizul parlamentarilor pentru a putea începe procedurile de urmarire penala.
Pe lânga faptul ca procurorii din cadrului Parchetului General vor dispune începerea urmaririi penale în cazul a peste 100 de senatori si deputati care se fac vinovati de nereguli în declaratiile de avere, Parchetul de pe lânga Înalta curte de Casatie si Justitie (PÎCCJ) cer Camerei Senatului si Camerei Deputatilor aprobarea pentru declansarea urmaririi penale fata de Adrian Nastase si Serban Mihailescu.
În cazul lui Adrian Nastase este vorba de un dosar de la Directia Nationala Anticoruptie (DNA) în care acesta este cercetat pentru dare de mita. „În temeiul prevederilor art. 109 alin 2 din Constitutia României, art. 12 si 19 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministeriala si a dispozitiilor Deciziei nr. 270 din 10 martie 2008 a Curtii Constitutionale, procurorul general al PÎCCJ, sesizat prin referate transmise la data de 29 iulie 2008 de catre DNA, a solicitat Camerei Deputatilor declansarea procedurilor pentru formularea cererii de urmarire penala fata de Nastase Adrian, în dosarul 227/P/2006 al DNA”, se arata într-un comunicat transmis, la sfârsitul saptamânii trecute de PÎCCJ. Parchetul precizeaza ca, în acest dosar, Nastase este cercetat pentru savârsirea infractiunii de dare de mita. “Dosarul mentionat priveste savârsirea de catre Adrian Nastase a infractiunii de dare de mita, constând în aceea ca, în baza unei întelegeri anterioare cu Ioan Melinescu, a sustinut si determinat emiterea H.G. nr. 1399/30.12.2000, semnând-o în calitate de prim-ministru, prin care Melinescu a fost numit în functia de presedinte al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, pentru a-l determina pe acesta sa faca un act ce intra în atributiile sale de serviciu si un act contrar acestor îndatoriri, în scopul de a asigura clasarea unei lucrari ce o viza pe Daniela Nastase si a intra în posesia lucrarii”, se explica în comunicat.
În cazul lui Nastase, pentru începerea urmaririi penale este necesar avizul Camerei Deputatilor întrucât, la data savârsirii faptelor cu care au fost sesizate organele de urmarire penala, Adrian Nastase avea calitatea de ministru, iar în prezent este deputat. Pe 14 aprilie, Completul de noua judecatori ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie (ÎCCJ) a decis ca dosarul “Matusa Tamara”, în care este acuzat fostul premier Adrian Nastase, sa fie trimis la DNA pentru refacerea urmaririi penale, respingând astfel recursul procurorilor împotriva deciziei instantei inferioare. Avocatii fostului ministru au invocat aceleasi exceptii ca si în dosarul “Zambaccian”, respectiv exceptiile de nulitate a actului de sesizare a instantei si a urmaririi penale.
“Cerbul” lui Mihailescu
Celalalt personaj pentru care se cere avizul de începere a urmaririi penale este Serban Mihailescu care este acuzat tot într-un dosar DNA de primire de foloase necuvenite si nerespectarea regimului armelor si munitiilor. Conform PÎCCJ, în cazul lui Mihailescu este necesar avizul Senatului întrucât la data savârsirii faptelor cu care au fost sesizate organele de urmarire penala, acesta avea calitatea de ministru, iar în prezent este senator. “În temeiul prevederilor art. 109 alin 2 din Constitutia României, art. 12 si 19 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministeriala si a dispozitiilor Deciziei nr. 270 din 10 martie 2008 a Curtii Constitutionale, procurorul general al PÎCCJ, sesizat prin referate transmise la data de 29 iulie 2008 de catre DNA, a solicitat Senatului României declansarea procedurilor pentru formularea cererii de urmarire penala fata de Serban Mihailescu, în dosarul 98/P/2008 al DNA. Dosarul mentionat priveste savârsirea de catre Serban Mihailescu a infractiunii de primire de foloase necuvenite si nerespectarea regimului armelor si munitiilor, savârsita în legatura cu infractiunea de primire de foloase necuvenite. Faptele constau în aceea ca la datele de 22 octombrie 2001, 12 aprilie 2002 si 30 mai 2002, în perioada în care ocupa functia de ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, a primit de la consilierul sau personal Fanel Pavalache, pe care îl numise anterior în aceasta functie, arme de vânatoare pe care le-a detinut în intervalul aprilie-octombrie 2002, desi nu era posesor al permisului de arma”, se arata în alt comunicat al PÎCCJ.
Pe 14 aprilie, completul de noua judecatori ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie (ÎCCJ) a decis trimiterea la DNA, spre refacerea urmaririi penale, a dosarului privindu-l pe fostul secretar general Guvernului Serban Mihailescu. Instanta a respins recursul procurorilor DNA la o decizie anterioara a Sectiei penale a ÎCCJ din 15 noiembrie 2007, de a returna dosarul lui Mihailescu la DNA. Avocatii lui Serban Mihailescu au invocat exceptiile nulitatii urmaririi penale si sesizarii instantei, motivul fiind hotarârea Curtii Constitutionale referitoare la raspunderea ministeriala. Ei au cerut restituirea cauzei la Parchet, în vederea refacerii actelor de urmarire penala, întrucât anchetatorii nu au avut avizul presedintelui pentru începerea urmaririi penale. Pe 17 mai 2007, magistratii ÎCCJ au hotarât suspendarea procesului în care senatorul PSD Serban Mihailescu este acuzat de coruptie si trimiterea cazului la Curtea Constitutionala pentru solutionarea exceptiei. Exceptia de neconstitutionalitate ridicata de avocatii lui Serban Mihailescu facea referire la calitatea de ministru în care acesta a fost trimis în judecata, si anume faptul ca a fost anchetat de procurorii DNA fara un aviz special. Este vorba de o exceptie la Legea privind raspunderea ministeriala invocata si în cazul lui Adrian Nastase în dosarul “Zambaccian”, admisa de judecatorii instantei supreme si trimisa spre solutionare Curtii Constitutionale. Alaturi de Serban Mihailescu, a fost trimis în judecata si presedintele Asociatiei Vânatorilor si Pescarilor Sportivi (AVPS) “Cerbul” Bucuresti, Marin Bucur, pentru complicitate la luare de mita si nerespectarea regimului armelor si munitiilor. Potrivit anchetatorilor, în octombrie 2001, când îndeplinea functia de ministru coordonator al SGG, Serban Mihailescu a pretins de la Fanel Pavalache, consilierul sau personal, 11 arme de vânatoare, în valoare de peste 250 de milioane de lei vechi, în schimbul mentinerii acestuia în functie. Ulterior, în primavara anului 2002, Serban Mihailescu a primit noua arme de vânatoare, pe care le-a depozitat la Vila de protocol nr. 5 de la Snagov. Achizitia armelor s-a facut pe numele AVPS “Cerbul” Bucuresti, al carei presedinte era Marin Bucur. S-a disimulat în acest fel fapta de coruptie, dându-se aparenta de legalitate operatiunii de cumparare a armelor, Marin Bucur fiind complice la comiterea infractiunii, sustin procurorii anticoruptie. În octombrie 2002, dupa ce a fost arestat Fanel Pavalache, armele au fost aduse de la vila de protocol din Snagov la sediul AVPS “Cerbul” Bucuresti, tot cu ajutorul lui Marin Bucur.
Opt pitici au sapat în propriile conturi
De la începutul acestui an s-au declansat mai multe anchete penale pe numele a opt fosti si actuali ministri.
Adrian Nastase, fost prim-ministru al României, Miron Mitrea, fost ministru al Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Tudor Chiuariu, fost ministru al Justitiei, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Victor Babiuc, fost ministru al Apararii Nationale, Paul Pacuraru, ministrul Muncii, Ioan Codrut Seres, fost ministru al Economiei si Comertului, Decebal Traian Remes, fost ministru al Agriculturii. Infractiunile de care sunt suspectati cei opt demnitari sunt dintre cele mai diverse, coruptia fiind numitorul comun.
Pacuraru a devenit obiect al unui dosar penal la DNA sub suspiciunea de luare de mita, deoarece l-ar fi rugat pe liderul PNL Gorj, Ilie Morega, anchetat si el de DNA, sa intervina pe lânga directorii Societatii Nationale a Lignitului Oltenia pentru acordarea unor contracte firmei detinute de fiul sau. Fostul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, este acuzat ca ar fi avizat Ordonanta prin care un teren din patrimoniul public al statului a fost trecut în cel privat, în scopul facilitarii asocierii Postei Române cu societati comerciale în vederea vânzarii respectivului teren. În aceeasi cauza este cercetat si fostul ministru UDMR al Comunicatiilor, Zsolt Nagy. Cazul lui Decebal Traian Remes este arhicunoscut, fiind acuzat ca a luat mita 15.000 euro, caltabosi si palinca de la Ioan Muresan, pentru a aranja o serie de licitatii în favoarea omului de afaceri Gheorghe Ciorba. Nastase este cercetat pentru modul în care a devenit proprietarul întregului imobil din strada Muzeul Zambaccian, evaluat la peste 1.500.000 euro. Colegul sau de partid, Mitrea este acuzat de procurori pentru modul în care a construit casa mamei sale din comuna Voluntari. Dosarul lui Victor Babiuc are ca obiect doua schimburi de terenuri dintre MApN-ul, condus de fostul democrat, si Gigi Becali. Fostul ministru al Economiei, Codrut Seres, este acuzat în dosarul privatizarilor strategice pentru constituirea unui grup infractional organizat în scopul divulgarii secretului economic.
Stefan Trandafir
