Codec, în atenţia DNA

Două firme din Cluj, Codec şi Benefic, au început o afacere profitabilă care le-a adus venituri substanţiale din banii contribuabilului. Aceste firme au împânzit România cu radare fixe, existând localităţi pe raza cărora au fost instalate până la cinci radare pe un drum de numai câţiva kilometri. Problema este că modalitatea prin care au fost instalate aceste radare contravine tuturor reglementărilor legale în vigoare. Mai mult decât atât, primarul din comuna Izvorul Crişului, judeţul Cluj, Ioan Antal a recunoscut că încalcă legea, acesta afirmând că a făcut acest lucru pentru “binele comunei”.

 
În România au fost amplasate sute de radare fixe care aparţin unor firme private, în speţă, Codec şi Benefic. În unele localităţi există două, trei sau chiar cinci radare amplasate pe doar câţiva kilometri. Pentru ca afacerea să aducă profit serios în conturile celor două firme, în unele localităţi viteza maximă a scăzut de la 50 de km pe oră la 30 de km pe oră. Banii obţinuţi din amenzi merg în conturile primăriilor şi a respectivelor societăţi comerciale. Totuşi, raportul este net în favoarea firmelor private, primăriile comunelor încasând doar o felie minusculă din imensul tort al afacerilor amplasării radarelor fixe. Chiar dacă poliţia rutieră nu primeşte nici un ban din aceste amenzi, poliţişti trebuie să muncească în folosul acestor firme.

Codec “atacat”
Cele mai multe radare fixe sunt localizate pe raza localităţii Tureni din judeţul Cluj unde societatea Codec a instalat trei asemenea instalaţii. Unii şoferi se plâng de faptul că între Turda şi Cluj există zece radare. “Consider că este o bătaie de joc la adresa contribuabililor români. Am depus o plângere la Curtea de Conturi şi la DNA împotriva acestor escrocherii”, ne-a declarat avocatul Florin Kovacs. Între Poliţia Rutieră şi aceste firme nu există nici un contract economic, înţelegerea fiind făcută doar între firmele respective şi primăriile localităţilor unde sunt amplasate camerele video. Astfel, radarele fixe îmbogăţesc firmele private şi primăriile localităţilor, în timp ce Poliţia şi statul nu primesc nici un leu din această afacere. Rolul Politiei Rutiere este doar acela de a certifica modul de funcţionare a acestor aparate radar şi de a da aviz favorabil sau nefavorabil pentru instalarea acestor sisteme.

Firmele îmbogăţite din banii noştri

Cele două firme, Codec şi Benefic care au instalat radarele fixe pe şoselele ţării sunt două firme cunoscute în judeţul Cluj. În momentul de faţă, Codec are instalate  aparate radar în judeţele Cluj, Bihor, Maramureş, Satu Mare, Vâlcea, Vrancea, Sălaj, Bacău şi Mehedinţi, în timp ce firma Benefic are montate radare doar în Arad şi Sibiu. Banii vin uşor către aceste firme deoarece ele încasează cea mai mare parte din sumele plătite de către şoferi. În ceea ce priveşte judeţul Cluj, încă din 2007 Codec a instalat zece radare pe drumul dintre Turda şi Cluj-Napoca, iar alte şapte aparate radar au fost amplasate în 2008 pe drumul dintre Huedin şi Cluj-Napoca. Instalarea acestor camere a fost făcută prin semnarea unui contract de parteneriat între Consiliul Judeţean Cluj prin preşedintele acestuia, actualul senatorul PNL Marius Nicoară, directorul firmei Codec, Ovidiu Simuţ şi Ioan Păcurar, şeful IPJ Cluj. Totuşi, respectivul contract a fost reziliat de către actualul preşedinte al CJ Cluj, Alin Tişe, pe motiv că ar fi fost realizat fără a respecta prevederile legale în vigoare. Potrivit oficialilor IPJ Cluj, radarele fixe vor fi instalate şi pe drumul dintre Cluj-Napoca şi Zalău, iar când tronsonul Cluj-Napoca – Dej va fi terminat, se vor amplasa radare şi în această zonă. Comisarul şef al Inspectoratul de Poliţie Rutieră din judeţul Sibiu, Carol Vârnă a declarat pentru Realitatea TV că amplasarea a trei radare pe un kilometru este benefică. „De exemplu, în zona Feleacului unde sunt amplasate camere video, din 2007 nu a mai fost nici un accident, cu toate că până în acel moment erau până la 10 morţi pe an”, a declarat acesta.

Primarii recunosc că încalcă legea

Ioan Antal, primarul comunei Izvorul Crişului din judeţul Cluj a declarat la Realitatea TV că în această comună există două radare la intrarea şi ieşirea din localitate. Primarul a specificat că din iulie 2008 şi până acum a intrat în bugetul comunei o sumă „nesemnificativă” de bani, adică 20.000 de lei. Cu toate că Legea Finanţelor „interzice primăriei efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel”, primăria Izvorul Crişului face o plată către firma Codec, încălcând legea. „E adevărat că am încălcat legea, dar aceste radare au fost instalate pentru a respecta legea circulaţiei şi nu pentru venituri”, a declarat primarul Antal. „E adevărat că riscăm şi că putem primi sancţiuni, dar riscăm pentru siguranţa oamenilor”, a mai continuat acesta. Avocatul Florin Kovacs, a afirmat pentru Realitatea TV că amenzile date în baza acestor contacte sunt nule: „Soluţia ar fi foarte simplă. Începând de mâine toate amenzile rutiere să se pună  în venitul consolidat al statului şi eu vă garantez că aceste firme care vor să facă bine societăţii, îşi vor lua aceste radare şi vor pleca. În acel moment va dispărea dorinţa lor de a înregistra viteza conducătorilor auto. Atâta timp cât pot obţine un profit de pe urma acestor înregistrări, bineînţeles că vor amplifica acest serviciu”. Avocatul Kovacs consideră că vina cea mai mare îi aparţine Poliţiei Rutiere şi îndeamnă şoferii păcăliţi să adreseze câte o plângere către DNA pentru a se verifica modalitatea prin care s-a ajuns la astfel de complicităţi. „Cred că vina cea mai mare aparţine Poliţiei Rutiere. Refuz să cred că această colaborare s-a făcut doar în scopuri umanitare”, a declarat pentru Gazeta de Cluj avocatul timişorean Kovacs.

Şoferii pot contesta amenzile

Ambele firme primesc, în urma contractului cu primăriile, între 35% şi 60% din amenzi, restul ajungând in conturile primăriilor. Totuşi, aceste primării nu puteau încheia astfel de contracte deoarece serviciul este prestat de către poliţie şi nu de către firma deţinătoare de radare, fapt ce rezultă că amenzile sunt ilegale. Una dintre soluţiile pentru a nu plăti amenda, ar fi contestarea acestora de către şoferi. „Recomand tuturor şoferilor care au plătit astfel de amenzi să sesizeze autorităţile statului abilitate „să-i ducă la răcoare” pe cei care au pus la calea această mega-escrocherie”, a afirmat Florin Kovacs. Avocatul a mai precizat faptul că potrivit legii, şoferul poate primi doar o amendă într-o localitate, chiar dacă aceasta are amplasate cinci camere video. Nu se poate ca un şofer să primească cinci amenzi într-o singură comună. Kovacs consideră că firmele au pus mai multe radare într-o localitatea pentru a-şi spori veniturile ceea ce este o adevărată escrocherie. Totuşi,  şeful Poliţiei Rutiere Sibiu, Carol Vârnă nu de aceiaşi părere acesta declarând că aceste radare sunt legale. „Aceste sisteme care sunt implantate pe drumurile din România sunt certificate şi omologate în condiţiile legii. Toate contestaţiile care au fost introduse în instanţă împotriva acestor procese verbale au fost pierdute. Sunt în deplină legalitate”, a mai specificat comisarul şef. „Dacă banii erau încasaţi de către stat şi nu intrau în bugetul local al primăriilor şi în bugetul firmelor, totul era legal. Voi ajuta toţi oamenii din Timişoara care vor apela la mine pentru a se face dreptate, deoarece au fost încălcate legi, iar contractele între firme şi primărie sunt ilegale”, a comentat pentru Gazeta de Cluj, Florin Kovacs.
Capo di tutti capi

Chiar dacă acest caz pare desprins din filme italiene cu Cosa Nostra, situaţia este cât se poate de reală. Secretul succesului firmei Codec este asigurat de relaţia dintre patronii acestei societăţi şi mediul politic, acţionarii companiei clujenii fiind apropiaţi ai PNL Cluj. SC Codec SRL face parte dintr-un grup de firme (Codec Electronics Prod SRL, Codec Internet SRL şi SC Codec SRL) care au ca obiect de activitate promovarea de servicii în industria de echipamente pentru radio, televiziune şi comunicaţii. Acţionariatul acestor firme este format în exclusivitate din cei mai bogaţi clujeni care au avut acţiuni în cadrul Astral şi, momentan, principalul lor obiect de activitate se regăseşte în cadrul afacerilor imobiliare sau financiare. Sorin Ghiţe este unul dintre aceşti acţionari. Până la vânzarea Astral Telecom, Ghiţe a fost preşedintele Consiliului de Administraţie. El mai este acţionar la Banca Transilvania, unde deţine 1%, având interese în cadrul grupului financiar IMO Finance. Un alt beneficiar al amenzilor primite de vitezomani este Dan Pop Baldi, unul dintre fondatorii companiei de telecomunicaţii Astral Telecom. Acesta este asociat cu Bela Urasi şi cu Valentin Nicola, de asemenea acţionari în cadrul SC Codec, într-un proiect imobiliar dezvoltat în centrul oraşului Cluj-Napoca. Acesta activează în domeniul afacerilor imobiliare prin compania sa, Terimob Invest, achiziţionând clădirea de birouri City Business Center din Cluj-Napoca, administrată de către Target Investments. La SC Codec mai este acţionar şi Valentin Nicola, tot fondator al TV Cablu (Astral). Şi el este implicat în IMO Finance, Banca Transilvania şi în alte investiţii imobiliare în Cluj şi Bucureşti. Averea lui este estimată la circa 55 milioane de dolari. Bela Urasi, un alt “proprietar” al camerelor de monitorizare a circulaţiei este acţionar în cadrul a două firme de construcţii şi la Banca Transilvania. În sectorul imobiliar dezvoltă proiecte împreună cu Valentin Nicola şi Nicolae Dan Pop Baldi. Urasi mai deţine acţiuni la alte doua firme de construcţii, dar şi la IMO Finance.

Beatrice Golondzac