Comuniştii români aşteaptă o lustraţie de la Parlamentul European

Nici după 20 de ani de la Revoluţia din 1989, România nu a reuşit să scape de sechelele regimului comunist. Dacă celelalte ţări care au făcut parte din fostul bloc sovietic au adoptat o Lege a lustraţiei care să funcţioneze, românii se chinuie şi în momentul de faţă să scape de reprezentanţii fostului regim, care activează în aparatele de guvernământ. Sorin Ilieşiu, unul dintre semnatarii raportului Tismăneanu şi vicepreşedinte în cadrul Alianţei civice, a declarat că intenţionează să ceară preşedintelui şi Parlamentului organizarea unui referendum cu ocazia alegerilor, astfel încât poporul român să decidă dacă legile pentru decomunizarea României trebuie să fie sau nu adoptate de viitorul Parlament. Primul pas făcut în acest sens, spune Ilieşiu, este Pactul pentru decomunizarea României. "Partidele care vor semna pactul pentru decomunizarea României vor acţiona pentru adoptarea de către Camerele reunite ale Parlamentului a unei declaraţii explicite de condamnare a crimelor comunismului şi de regret, şi de compasiune a victimelor acestui regim", a menţionat istoricul. "Am intrat în anul 2009, când se împlinesc 20 de ani de la masacrul de reprimare şi deturnare a revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989. Subliniem că genocidul din decembrie 1989 poate fi considerat cea mai mare crimă a regimului comunist din România, în contextul în care comunismul a căzut în Europa fără victim, cu o singură excepţie strigătoare la cer: România.

În timp ce comunismul a căzut fără victime în toate celelalte foste ţări comuniste din Europa, în ţara noastră a fost un măcel de proporţii uriaşe. Masacrul a fost înfăptuit în perioada 17-27 decembrie 1989. Conform Raportului Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, s-au înregistrat 1104 morţi; 162 până la 22 decembrie 1989 şi 942 între 22 şi 27 decembrie 1989, masacrul fiind amplificat de şase ori începând din seara zilei de 22 decembrie, imediat după înlocuirea dictatorului Ceauşescu cu activistul comunist Ion Iliescu. Totodată, între 22 şi 27 decembrie 1989 s-au înregistrat peste 4000 de răniţi, unii dintre ei mutilaţi pe viaţă", arată Ilieşiu într-un document.

Olteanu nu a vrut lustraţie de dragul bunicii

Sorin Ilieşiu a demisionat de la liberali în toamna anului trecut, chiar dacă a fost  membru PNL din 2001. Conform acestuia, motivul demisiei a fost faptul că Bogdan Olteanu nu a promovat Legea lustraţiei. "Batjocorind memoria glorioasă a PNL în istoria României, Bogdan Olteanu a rămas încremenit într-un proiect de sorginte comunistă, nereuşind să-şi reformeze forul interior deformat de influenţa din familie, astfel încât să poată condamna criminalitatea regimului comunist condus inclusiv de bunica domniei sale, tovarăşa Ghizela Vass (1912-2004), cea mai longevivă activistă din nomenclatura de vârf a comunismului românesc, membră între 1948 şi 1984 a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, respectiv a Partidului Comunist Român, o apropiată a familiei dictatorului stalinist Ceauseşcu", spune Sorin Ilieşiu. În Apelul pentru lustraţia anticomunistă, care a fost trimis Parlamentului European, Ilieşiu cere "asanarea clasei politice". "Fostul Preşedinte al Camerei Deputaţilor, „liberalul” Bogdan Olteanu, după doi ani şi jumătate de tergiversări şi minciuni pentru care a primit ruşinoasa distincţie “Secera şi ciocanul” din partea Societăţii Timişoara, a declarat, la 23 oct. 2008, că legea lustraţiei nu a fost adoptată de Camera Deputaţilor din cauza faptului că PD-L şi PSD s-ar fi opus adoptării acestei legi. Dl Emil Boc, preşedintele Partidului Democrat-Liberal, a replicat, la data de 27 oct.2008, după şedinţa Biroului Permanent Naţional al PD-L, că Bogdan Olteanu “blochează în mod deliberat discutarea proiectului legii lustraţiei” şi “minte atunci când afirmă că parlamentarii PD-L s-au opus dezbaterii acesteia”. Dl Emil Boc a concluzionat astfel: “Îi cerem imperativ (…) să lase deoparte jocurile politicianiste şi să introducă pe ordinea de zi discutarea legii lustraţiei, condiţie necesară, alături de votul uninominal, pentru asanarea clasei politice”", arată apelul.

Cinicul Iliescu strângea cotizaţii în decembrie '89

La acest apel, care a fost trimis şi către Camera Deputaţilor, directorul de cabinet al Robertei Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, răspunde "sforăitor" că lucrurile se vor îndrepta. "Doresc să vă informez că solicitarea dumneavoastră a fost primită de catre Preşedintele Camerei Deputaţilor – Doamna Roberta Anastase- care a dispus trimiterea Adresei împreună cu Apelul pentru Lustraţia Anticomunistă, către Direcţiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor. Acestora li s-a cerut precizarea căilor procedurale legale, în vederea iniţierii unui demers în sensul celor solicitate şi ca răspunsul primit să fie trimis în acelaşi timp şi pe adresa dumneavoastră, urmând ca acesta să se transforme într-o bază de discuţie. În acelaşi timp, vă transmit aprecierea interesului arătat de dumneavoastră şi asociaţiile din care faceţi parte, pentru multe dintre temele de dezbatere privind reforma morală a societăţii româneşti şi vă transmit faptul că demersul de consultare cu societatea civilă, pe tot parcursul procesului legislativ, este unul dintre cele mai importante proiecte ale Doamnei Preşedinte Roberta Anastase", arată răspunsul Camerei Deputaţilor. În data de 14 martie 2009, la 19 ani de la adoptarea Proclamaţiei de la Timişoara, a avut loc festivitatea de decernare a premiilor "Societăţii Timişoara", eveniment ce s-a ţinut la Casa Adam Muller Guttenbrunn. Preşedintele Societăţii Timişoara, Florian Mihalcea, le-a înmânat laureaţilor premiile pe anul 2008. Premiul "Ion Monoran" i-a fost acordat lui Teodor Marieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, ca semn de recunoaştere a luptei dusă de acesta, în ultimii 19 ani, pentru ca vinovaţii pentru masacrul din decembrie 1989, de la Timişoara, să ajungă după gratii. Marieş a pus la dispoziţia presei şi a celor prezenţi copii după un document datat la scurt timp după căderea oficială a regimului comunist, document despre care el a probat că a avut girul Consiliului FSN condus de Ion Iliescu. În document se arată că "activiştii PCR rămân în funcţiile pe care le deţin continuându-şi activitatea", iar "cei care nu vor fi aleşi în noile structuri de putere vor fi numiţi, la comandă, în funcţii de conducere". Asistenţa a fost stupefiată când a aflat că documentul militar era datat "25 decembrie 1989, orele 21.25". "Culmea cinismului este că un asemenea document, girat de  Ion Iliescu, a fost emis în seara primei zile de Crăciun, la câteva ore după ce Iliescu a dat ordin ca Ceauşescu să fie împuşcat fără să-i dea drept la apel şi recurs. Pe de altă parte, la acea oră, întreaga populaţie a României se manifestase împotriva Securităţii şi a activiştilor PCR. În acel moment erau peste 1000 de morţi şi peste 4000 de răniţi. În timp ce mamele aprindeau lumânări pentru copiii ucişi de comunişti, documentul  girat de  Ion Iliescu preciza: cotizaţia de partid, UTC şi sindicat se strânge şi se predă în conturile de până acum", afirmă Marieş.  

Ştefan Trandafir