Statul român a cheltuit pentru studiile de fezabilitate ale drumurilor din Cluj aproximativ şase milioane de lei. Totuşi, respectivele proiecte nu vor fi demarate în acest an. Centura de ocolire a municipiului Dej are, deja, finalizat un studiu de fezabilitate, însă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a mai aprobat încă un astfel de studiu. Cel mai scump studiu de fezabilitate a fost cel destinat Autostrăzii Nokia, pentru care s-au cheltuit 3,6 milioane de lei. Realizarea autostrăzii va costa, la final, 750 de milioane de euro
În contextul crizei economice, Ministerul Transporturilor, prin intermediul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), cheltuie bani pentru studii de fezabilitate ale proiectelor care nu vor începe prea curând. Astfel, dacă la nivel naţional, anul trecut, compania a acordat pentru astfel de studii peste 100 de milioane de euro, în judeţul Cluj CNADNR a oferit peste şase milioane de lei. Totuşi, milioanele acordate studiilor de fezabilitate pot fi considerate bani aruncaţi pe fereastră, în condiţiile în care anul acesta nici măcar unul dintre proiectele propuse nu va fi demarat.
Studiu de 1,4 milioane de lei
Costul studiului de fezabilitate al Autostrăzii urbane Cluj (Gilău-Jucu) a fost de 1,4 milioane de lei. Firma SC Iptana SRL a realizat acest studiu în anul 2008, iar consilierii clujeni au aprobat proiectul la finele anului trecut. Actualul primar al municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a anunţat că au fost nevoiţi să aprobe acel proiect pentru a nu sta în calea proiectelor propuse de către Bucureşti. La momentul respectiv, Apostu deţinea funcţia de viceprimar. „Ştiţi prea bine că anul trecut au fost probleme cu proiectele de centură ale municipiului şi că noi nu am vrut să le aprobăm în consiliul local. Am fost nevoiţi să dăm drumul la proiecte pentru a nu le încurca planurile celor de la centru. Noi ştim că unele proiecte de centură se suprapun cu drumuri care se construiesc în momentul de faţă, dar nu avem ce face”, a declarat Sorin Apostu. Oficialii CNADNR au anunţat că în acest an nu au prevăzut în buget sume pentru demararea lucrărilor în cadrul proiectului Autostrada urbană Cluj. Drumul va avea o lungime de 35 de kilometri.
Studiu de fezabilitate, refăcut
Un alt proiect pentru care s-au cheltuit banii publici şi care nu va fi pornit în acest an este „Varianta de ocolire Cluj Nord”. Firma care s-a ocupat de studiul de fezabilitate este DP Consult, care, pentru reactualizarea studiului, a primit în 2008 suma de 650.335 lei. „Scopul acestui studiu este reactualizarea soluţiei iniţiale pentru realizarea unei variante de ocolire a Municipiului Cluj-Napoca prin partea de Nord, care va colecta traficul greu de tranzit ce se desfăşoară, în prezent, prin zona urbană a municipiului”, arată anexa proiectului de reactualizare a studiului de fezabilitate pentru varianta de ocolire Cluj Nord. „Pentru proiectul Varianta de Ocolire Cluj-Napoca nu sunt prevăzute sume, în anul 2009, în lista obiectivelor de investiţii cu finanţare de la Bugetul de Stat”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Dorina Tiron, directorul general al CNADNR. Compania a gândit traseul pentru varianta de ocolire Nord a municipiului Cluj-Napoca, de la Apahida la Floreşti, drumul având 32 de kilometri. Legătura va fi făcută atât cu municipiul, cât şi cu localităţile Chinteni şi Baciu. Oficialii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România nu au dorit să furnizeze, la solicitarea Gazetei de Cluj, date privind costul iniţial al studiului de fezabilitate, care a fost făcut cu ceva timp în urmă.
Centura Dej are două studii de fezabilitate
Varianta de ocolire a municipiului Dej va costa 4,7 milioane de euro şi deşi studiul de fezabilitate aferent proiectului a fost întocmit în urmă cu patru ani, proiectul nu va fi demarat nici în acest an. „În urmă cu patru ani am făcut studiul de fezabilitate pentru centura de ocolire a Dejului, pentru care am cheltuit atunci aproape 20.000 de euro, iar, cu timpul, pentru actualizarea proiectului s-au mai cheltuit câteva zeci de mii de euro. Săptămâna viitoare (n.r., această săptămână) voi avea o întâlnire cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi vom stabili exact când vom începe demararea proiectului. Cel mai probabil, vom începe în primăvara anului viitor”, a declarat, pentru Gazeta de Cluj, Morar Costan, primarul municipiului Dej. Mai mult de atât, centura de ocolire Dej mai beneficiază în acest moment de încă un studiu de fezabilitate, care este în proiect. În cadrul unui proiect finanţat din bani europeni, municipiul Dej se bucură de un al doilea studiu de fezabilitate. Reprezentanţii CNADNR au explicat că cele două studii de fezabilitate se realizează pentru a se putea face o comparaţie între ele. „Vom analiza cele două studii de fezabilitate pentru a observa care este cel mai rentabil şi apoi vom construi drumul. Noul studiu de fezabilitate a început în 2009 şi va fi finalizat anul viitor. Proiectarea este făcută din bani europeni, în cadrul proiectului <Asistenţă tehnică pentru Studiul de Fezabilitate, Proiect Tehnic, Detalii de Execuţie şi Documentaţie de atribuire pentru 12 Variante de Ocolire în România>”, a declarat o sursă din cadrul CNADNR. Primarul municipiului Dej a susţinut că varianta de ocolire a oraşului va avea o lungime de 4,9 km. “Din proiectul actual ştim că vom construi un drum cu o lungime de 4,9 kilometri, care va costa aproximativ 4,7 milioane de euro. Preţul va fi acoperit în proporţie de 3% din bani guvernamentali, iar 97 de procente vor fi acordate din fonduri europene nerambursabile. Proiectul va avea şi două poduri, dintre care unul peste Someş şi unul peste calea ferată”, a declarat Costan. Un alt drum care a fost proiectat pentru acest an este o autostradă care va lega Jucu de oraşele Dej şi Bistriţa, cunoscută sub denumirea de “autostrada Nokia”. Aceasta va costa 750 de milioane de euro şi chiar dacă studiul de fezabilitate a fost finalizat de anul trecut, în 2009 nu sunt prevăzuţi în buget bani pentru demararea lucrărilor.
Autostradă de 750 de milioane de euro
Drumul care va face legatura dintre fabrica Nokia de la Jucu şi oraşele Dej şi Bistriţa, cunoscut şi sub denumirea de „autostrada Nokia”, va costa 750 milioane de euro, potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Studiul de fezabilitate a costat 3,66 milioane de lei, iar proiectul nu va fi demarat în acest an. “Proiectul Autostrada Jucu-Dej-Bistriţa nu este inclus în lista de investiţii, ca urmare a alocaţiei bugetare insuficiente”, a declarat Dorina Tiron. Iniţial, proiectul trebuia să fie demarat în acest an şi finalizat în 2011. Proiectul prevede realizarea unei autostrăzi, Jucu – Dej, cu o lungime de 30 de km, şi a unui drum express Dej-Bistriţa, de 45 km. În prezent, distanţa dintre Dej şi Bistriţa pe drumul naţional este de 70 de km, iar drumul express va avea o lungime de 45 km. Autostrada Jucu-Dej va avea câte două benzi pentru fiecare sens de circulaţie, iar drumul express Dej-Bistriţa va dispune, de asemenea, de câte două benzi pe sens.
Primăria nu vrea centurile CNADNR-ului
Primarul municipiului Cluj-Napoca a anunţat că proiectele pentru care CNADNR a făcut studii de fezabilitate sunt inutile. “Drumurile pe care Ministerul Transportului le-a proiectat ca şi centuri ale Clujului se suprapun cu actualele proiecte de ocolire a municipiului. Cele mai importante proiecte pe care le avem în momentul de faţă în derulare sunt centurile Bulevardul Muncii-Apahida şi centura Vâlcele-Apahida. În afară de aceste centuri nu avem nevoie şi de alte proiecte în Cluj în momentul de faţă”, a declarat Apostu.
Tiberiu Hrihorciuc
Pantelimon si Apostu rezolva problemele infrastructurii din Cluj,problema majora este spaga care trebuie incasata de cei doi si pdl.Nu inteleg prea bine de ce aceasta fituica ataca oamenii pdl-ului cind patronul a fost scapat de la parnaie taman de tov. Basescu. Pai gastile Iptana,DP consult,Search C. sint doar citiva din sponsorii de baza ai pdl-ului,la care se adauga si gusterii locali, ai uitat Apostule de unde vin banii.
CE ASTEPT EU DE LA PRESA CLUJANA IN CAZUL IN CARE ESTE VORBA DESPRE LUCRARI DE INTERES PUBLIC EX.: VARIANTELE DE OCOLIRE SAU AUTOSTRADA? SA SE INFORMEZE DESPRE IMPORTANTA ACESTOR LUCRARI SI UTILITATEA LOR SI MAI DEPARTE SA TRANSMITA INFORMATIA CETATENILOR AFECTATI DE ACESTE LUCRARI PENTRU CA PANA LA URMA URMEI DACA INTR-O ZI SE VOR FINALIZA TOTI VOM BENEFICIA DE ELE. NU ASTEPT DOAR CUVINTE RAUTACIOASE SI PLINE DE VENIN.