Codec, tupeu de borfas

Afacerea Codec percuteaza în toata România, pe acelasi sistem, fara licitatie, profit imens. Problema este ca Politia Româna, indiferent în care judet ar fi, pare sa nu stie nimic de situatia firmei Codec si de problemele pe care aceasta le are. Niciun reprezentant al Politiei nu cunostea faptul ca întelegerea dintre Codec si primariile clujene pe raza carora s-au amplasat radare fixe a intrat în vizorul Autoritatii Nationale de Reglementare a Achizitiilor Publice, respectiva institutie amendând primarile pentru nerespectarea legislatiilor în vigoare. Totusi, la Sibiu, lucrurile par sa o ia pe fagasul legal, autoritatile locale fiind în plin proces de organizare a licitatiilor pentru aplasarea acestor instalatii.

Ilegal non stop

Firma Codec se poate lauda ca a pus mâna pe unul dintre cele mai “grase” contracte din tara, cel privind amplasarea de radare fixe pe drumurile publice. Societatea clujeana a început sirul afacerilor din judetul Cluj, întinzându-si tentaculele în Sibiu, Bacau, Vâlcea, Suceava si Mures. Din spusele reprezentantilor inspectoratelor de politie din judetele respective, contractele semnate de catre Codec si primariile din judete sunt aproape identice cu cel semnat în judetul Cluj, adica, 49% din banii de pe amenzi pentru Codec si 51 pentru primarii. Si ca lucrurile sa fie si mai “frumoase” în niciun judet în care au intrat pâna acum cei de la Codec nu s-a organizat o licitatie. Mai mult decât atât, când li s-a comunicat ca la Cluj încep sa apara probleme în derularea contractului, reprezentantii inspectoratelor judetene au “ridicat din umeri”, afirmând ca nu au auzit de aceste probleme.

Sibiu-i fruntea

În momentul de fata, singurul judet în care avem confirmarea clara ca se va organiza o licitatie pentru concesionarea acestui serviciu este judetul Sibiu. Purtatorul de cuvânt al Inspectoratului Judetean de Politie Sibiu, Baltes Luciana ne-a confirmat faptul ca în momentul de fata în aprioximativ zece localitati de pe raza judetului Sibiu se organizeaza licitatii pentru amplasarea de radare fixe. “În contractul cadru dintre Consiliul Judetean Sibiu si IJP Sibiu se stipuleaza clar ca primariile si Consiliile locale care doresc sa amplaseze radare fixe pe raza comunelor, vor fi nevoite sa realizeze licitatii. În momentul de fata sunt aproximativ zece comune care au început demersurile. În momentul de fata nu va pot spune câte firme s-au înscris si care va fi data la care se vor amplasa respectivele radare”, a încheiat Baltes.

În acceasi oala

Situatia cea mai ciudata se înregistreaza la Vâlcea. Acolo, Codec Spat SRL a încheiat un protocol de colaborare cu Consiliul Judetean si cu Politia Vâlcea în care au fost trecute si cele noua primarii pe raza carora vor fi amplasate radarele fixe. Respectivul contract este asemanator celui de la Cluj, cu singura precizare ca primariile au fast “bagate la pachet” în respectivul protocol, nemaifiind nevoie de un nou contract între fiecare primarie si Codec Spat Cluj-Napoca. Mai mult decât atât, în respectivul contract se prevede faptul ca întelegerea va fi valabila pe o perioada de cinci ani, nu pe trei cum este la Cluj, urmând ca dupa expirarea acestui termen, daca firma Codec va dori, acest contract se va reînnoi automat. Problema cu acest contract, la fel ca în cazul celor semnate la nivelul judetului Cluj, este ca mai mult ca sigur acesta va intra în vizorul Autoritatii Nationale de Reglementare a Achizitiilor Publice. Cauza principala: nerespectarea legislatiei în materie de achizitii publice. În conditiile în care în respectivul protocol sunt bagate toate primariile din Vâlcea, pe raza carora se vor amplasa radarele fixe, nu se poate pune problema de realizarea unei licitatii, lucru care contravine legislatiei în vigoare. Si cum exemplul de la Cluj este unul mai mult decât suficient, este posibil ca ANRAP sa amendeze primariile cu pricina, putându-se ajunge chiar pâna la anularea contractului. La Bacau, acceasi situatie. În respectivul judet s-au amplasat doar doua asemenea radare în comuna Nicolae Balcescu, reprezentantii IPJ Bacau confirmând faptul ca s-a stabilit un protocol de colaborare între IPJ, Consiliul Judetean si Codec. Din pacate, nu ni s-a putut comunica daca s-a organizat o licitatie. La fel ca în cazul judetului Vâlcea, nici bacauanii nu cunosteau situatia din judetul Cluj. 

SC Munca în Zadar SRL

Chiar daca Politia si Consiliile Judetene care raspund de judetele în care s-au amplasat sau se vor amplasa radarele fixe nu au niciun beneficiu material de pe urma acestei afaceri, problema este ca  reprezentantii acestor institutii îsi leaga numele de o societate care a avut destule probleme în derularea afacerilor proprii. Astfel, dupa cum v-am informat în repetate rânduri, primariile clujene în care s-au amplasat radare fixe au fost amendate de catre ANRAP pentru nerespectarea legislatiei în materie de achizitii publice. Problema este ca institutiile din celelate judete în care societatea Codec si-a întins tentaculele nici macar nu s-au obosit sa faca un “background” al societatii clujene. Mai mult decât atât, nici macar nu s-au “obosit” sa verifice daca respectivele contracte sau protocoalele semnate îndeplinesc conditiile legale. În aceste conditii, la fel cum s-a întâmplat si la Cluj, primariile care nu au realizat licitatii pentru concesionarea acestui serviciu, se vor trezi cu amenzi usturatoare din partea ANRAP. Si ca lucrurile sa fie si mai complicate, este posibil ca autoritatea sa anuleze contractele. În aceste conditii, toata munca depusa de catre institutiile statului pentru combaterea accidentelor rutiere se va duce pe “apa sâmbetei”. Acest lucru se va întâmpla, în principal din cauza incompetentei sau relei vointe a înaltilor functionari, platiti din bani publici, care nu s-au obosit sa verifice firma cu pricina, sau sa realizeze un contract legal.

Sefii banilor

Firma clujeana Codec este una dintre societatile de casa ale PNL Cluj, patronii sai fiind apropiati ai presedintelui PNL Cluj, Marius Nicoara. SC Codec SRL face parte dintr-un grup de firme (Codec Electronics Prod SRL, Codec Internet SRL si SC Codec SRL) care au ca obiect de activitate promovarea de servicii în industria de echipamente pentru radio, televiziune si comunicatii. Actionariatul acestor firme este format în exclusivitate din cei mai bogati clujeni care au avut actiuni în cadrul Astral si, momentan, principalul lor obiect de activitate se regaseste în cadrul afacerilor imobiliare sau finante. Sorin Ghite este unul dintre acesti actionari. Pâna la vânzarea Astral Telecom, Ghite a fost presedintele Consiliului de Administratie. El mai este actionar la Banca Transilvania, unde detine 1%, având interese în cadrul grupului financiar IMO Finance. Un alt beneficiar al amenzilor primite de vitezomani este Dan Pop Baldi, unul dintre fondatorii companiei de telecomunicatii Astral Telecom. Acesta este asociat cu Bela Urasi si cu Valentin Nicola, de asemenea actionari în cadrul SC Codec, într-un proiect imobiliar dezvoltat în centrul orasului Cluj-Napoca. Acesta activeaza în domeniul afacerilor imobiliare prin compania sa, Terimob Invest, achizitionând cladirea de birouri City Business Center din Cluj-Napoca, administrata de catre Target Investments. La SC Codec mai este actionar si Valentin Nicola, tot fondator al TV Cablu (Astral). Si el este implicat în IMO Finance, Banca Transilvania si în alte investitii imobiliare în Cluj si Bucuresti. Averea lui este estimata la circa 55 milioane de dolari. Bela Urasi, un alt “proprietar” al camerelor de monitorizare a circulatiei este actionar în cadrul a doua firme de constructii si la Banca Transilvania. În sectorul imobiliar dezvolta proiecte împreuna cu Valentin Nicola si Nicolae Dan Pop Baldi. Urasi mai detine actiuni la alte doua firme de constructii, dar si la IMO Finance.

Augustin Stanciu