Cine vrea să “cimenteze” Moina

Consiliul Judeţean Cluj a început vânzarea caietului de sarcini pentru construirea noii arene sportive “Ion Moina”. Până în momentul de faţă, caietul de sarcini a fost cumpărat de 53 de societăţi comerciale interesate de afacere. Printre acestea sunt şi “curioşi” care doresc să afle cum arată această documentaţie (un cabinet de avocatură şi o societate media), concerne străine, care se numără printre “abonaţii” lucrărilor pe bani publici sau firme de profil clujene, pentru care obţinerea unei asemenea licitaţii ar însemna cea mai importantă afacere. Conform licitaţiilor care au avut loc până acum la nivel naţional sau local, de obicei- când un contract de asemenea anvergură este câştigat de o societate străină- lucrările sunt atribuite subcontractorilor români. Astfel, “străinii” nu fac altceva decât să îndeplinescă rolul unui soi de intermediar de contracte cu un câştig major din valoarea lucrării. Partea proastă la o asemenea atribuire de lucrări este că statul român pierde, în urma acestor tipuri de afaceri, taxele şi impozitele pe profit.

Una dintre favoritele licitaţiei pentru construirea stadionului “Ion Moina” este societatea germană Max Boegl. Germanii de la Max Boegl nu sunt străini de licitaţiile româneşti cu fonduri europene, ei fiind “prieteni” la cataramă cu o serie de firme italiene abonate la lucrările româneşti de drumuri. Una dintre aceste firme este SC Romstrade, care a obţinut în 2004 un contract de 7,4 milioane euro (bani din fonduri Phare) pentru reabilitarea DN 21. În acţionariatul Romstrade se regăseşte firma Italstrade, care, la rândul ei, are şi un alt contract câştigat la Ministerul Transporturilor. Italstrade face parte din concernul Astaldi, un alt cumpărător al caietului de sarcini pentru “Ion Moina”, care are trei contracte câştigate pe cont propriu la Ministerul Transporturilor, în valoare totală de 30,4 milioane euro.
La Registrul Comerţului, Astaldi Roma SA apare ca fiind radiată, dar numele firmei Astaldi se găseşte într-un joint-venture format în 2004 “Astaldi – Max Bogl – CCCF JV SRL”, cu o datorie totală de 34.306.724 de lei şi o pierdere netă de 14.308.967 lei pe anul fiscal 2007. CCCF este o firmă românească, Compania de Construcţii Căi Ferate, o “abonată” a banului public, firmă care îl are în Consiliul de Administraţie pe Aleodor Francu, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi fostul şef de cabinet al premierului Tăriceanu. Grupul german Max Boegl este una dintre firmele “preferate” pe piaţa construcţiilor din România, întrucât printre cele mai mari proiecte pe care germanii le-au primit de la stat până acum se numără construcţia stadionului “Lia Manoliu” din Bucureşti, centura Sibiului sau proiectul de construcţie a autostrăzii Medgidia-Constanţa. La ultimul proiect, Max Boegl lucrează tot împreună cu italienii de la Astaldi, iar pentru construcţia a 19,2 km consorţiul germano-italian va primi de la bugetul naţional nu mai puţin de 211 milioane de euro. Pentru construirea stadionului bucureştean, Max Boegl-Astaldi vor obţine peste 120 milioane de euro fără TVA, iar pentru cei 15 km de centură a Sibiului contractul semnat este în valoare de 49 milioane de euro. La Registrul Comerţului, Astaldi apare cu două sucursale în România, una la Bucureşti, având ca obiect de activitate construcţii de clădiri şi lucrări de geniu, civile, iar a doua sucursală este la Timişoara şi chiar dacă are ca obiect de activitate construcţii de autostrăzi, drumuri, aerodromuri şi baze sportive, societatea are un angajat şi un profit brut de 1.935.631 lei noi. Indicatorii financiari ai Astaldi arată că profitul brut al exerciţiului este identic profitului net al exerciţiului atât la sucursala din Bucureşti, cât şi la cea din Timişoara. Conform indicilor MF, Astaldi nu ar fi plătit impozit în România.

Din Mogoşoaia în Austria

O altă firmă care doreşte să obţină acest contract este şi Alpine Bau din Austria, prin sucursala Mogoşoaia. Această societate s-a arătat doritoare şi la licitaţiile anterioare pentru construirea stadionului Moina, care au avut loc pe vremea când preşedintele CJ Cluj era liberalul Marius Nicoară. La acea dată, de numele Alpine s-au legat o serie de probleme, întrucât societatea a licitat alături de o firmă spaniolă, FCC Construction, iar, ulterior, Gazeta de Cluj a prezentat faptul că cele două societăţi fac parte din acelaşi grup, FCC (FOMENTO DE CONSTRUCCIONES Y CONTRATAS, S.A) şi concurau între ele. FCC Construction şi Alpine Mayreder au câştigat până acum un important proiect de infrastructură rutieră din România, centura de ocolire a Bucureştiului. Pentru această lucrare, statul va plăti consorţiului FCC peste 30 milioane de euro. Tot în Bucureşti, FCC Construction a câştigat în colaborare cu Astaldi Spa, o altă societate care licitează pentru Moina, contractul de construire a podului Basarab, pentru care va primi 135 de milioane de euro. Una peste alta, grupul FCC, din care fac parte Alpine Mayreder şi FCC Construction, este implicat în mai multe proiecte în România, printre care şi podul de peste Dunăre, care leagă Bulgaria de România, proiect de 100 de milioane de euro, şi reabilitarea şoselei dintre Cluj şi Livada, cu o valoare de 25,3 milioane de euro. Alpine a câştigat un proiect important în România, şi anume construirea unui nou sediu al companiei Petrom, pentru care va dobândi 85 milioane euro. Alpine Bucureşti a fost înfiinţată în 1999, este deţinută integral de Alpine Mayreder, care a avut în 2006 o cifră de afaceri de 2,5 miliarde de euro.

Şi românii vor pe Moina

O altă societate care se “bate” pentru stadionul “Moina” este Concefa SA din Sibiu. Concefa are puncte de lucru în Sibiu, Vâlcea, Gorj şi Braşov, iar ca obiect de activitate, lucrări de construcţii-montaj, instalaţii feroviare, rutiere, civile şi industriale. Firma aparţine afaceristului Horaţiu Cercel şi a fost fondată în 1937 la Sibiu, în cadrul Regionalei de Căi Ferate Braşov din Ministerul Căilor Ferate, iar, ulterior, în februarie 1991 a devenit societate comercială pe acţiuni. În 1998, Cercel ajunge acţionar majoritar. În 2006 a primit un contract “servit” de fostul ministru al transporturilor, Gheorghe Dobre, firma fiind aleasă pentru degajarea Văii Oltului în urma unor căderi masive de piatră pe structura rutieră. În perioada iulie-august 2004, Concefa a câştigat o licitaţie organizată de Ministerul Transporturilor, Construcţiior şi Turismului, pentru încredinţarea mai multor lucrări de construcţie în cadrul programului guvernamental “Săli de sport”. Firma sibiană a reuşit să câştige trei locaţii: două la Braşov şi una la Târgu-Mureş. Pe atunci, Horaţiu Cercel era membru PSD şi deşi firma lui rula afaceri de miliarde de lei, Concefa avea datorii la fondul asigurărilor de şomaj şi la bugetul local al municipiului Sibiu. În ciuda datoriilor, societatea a câştigat licitaţiile publice pentru sălile de sport ale guvernului Năstase. După ce guvernul PSD a căzut, Horaţiu Cercel a “migrat” spre PD şi, la doar două săptămâni după ce a intrat în partidul democrat, Concefa SA a primit lucrarea de degajare a drumului de pe Valea Oltului. Printre celelalte firme “neaoşe” care vor să construiască stadionul, se numără SC Transilvania Construcţii, deţinută de Mircea Timofte, SC Construcţii Napoca, administrată de Ştefan Dimitriu, SC Vitacom Electronics, deţinută de Vasile Vita, SC Comsis Service, aparţinând lui Călin Aşchilean, Sorin Bidian, Marius Rogojan, SC Arhinstal, deţinută de Mihai Curta, Ramon Moldoveanu, Ciprian-Vasile Popa, SC ACI Cluj, a lui Ioan Aşchilean, Gicu-Agenor Gânscă, Horia Ciorcilă şi Dorel Goia, SC Euroconsult SRL, deţinută de Sorin Blaga şi Călin Berbecar, SC Eurotrucks, posedată de Nicoleta Postolache, SC Modern Bau, deţinută de Ionel Bidian, Octavian Buzoianu şi George Mihalca.

Ştefan Trandafir