Codec a spus “la revedere”

Gazeta de Cluj a prezentat cititorilor, încă din 2007 afacerile dubioase care au purtat amprenta Codec şi ilegalităţile care s-au descoperit abia după doi ani de către Poliţia Română. De asemenea, reporterii noştri au arătat modalitatea prin care şefii acestei firme au reuşit să pună mâna pe banii şoferilor care au apăsat mai tare pedala de acceleraţie a autoturismelor. Astfel, începând cu săptămâna trecută aparatele de radar fixe au fost scoase din uz în 18 judeţe ale ţării pe motiv că nu există un cadru legal de funcţionare a acestora. Amenzile date până în 24 aprilie 2009 rămân încă în vigoare. “Începând cu data de 24 aprilie, nici o amendă nu va mai fi trimisă şoferilor care au încălcat legea. Funcţionarea radarelor fixe a fost suspendată până când se vor face mai multe cercetări cu privire la această problemă”, a declarat Raluca Seucan, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj. Poliţia a retras avizul a 77 de radare fixe din toată ţara în urma unor contracte încheiate între primării şi societatea Codec. Momentan, singurele radare fixe care funcţionează sunt cele de pe DN1, între Bucureşti şi Braşov, deoarece aparţin poliţiei. Pe DN1 există şase radare fixe, în timp ce în unele comune din ţară există şi câte trei radre pe o rază de câţiva kilometri.

CODEC- faliment total

Potrivit consilierului de imagine şi presă al ANRMAP, Ioana Teodorescu, până în prezent s-au efectuat controale în judeţele Cluj, Braşov, Mureş şi Satu Mare. Rezultatele anchetelor arată că primarii nu au organizat nici o licitaţie publică pentru amplasarea acestor radare fixe, aceştia rezumându-se doar la semnarea unor contracte de asociere cu firma Codec. “Deja au început controale în mai multe judeţe ale ţării unde există amplasate astfel de radare fixe. Mureş, Cluj, Braşov şi Satu Mare sunt primele judeţe în care controalele s-au efectuat. Am contactat Inspectoratul General al Poliţiei Române pentru a ne da harta completă a tuturor judeţelor în care sunt amplasate radare fixe”, a declarat Ioana Teodorescu. Potrivit acesteia, controalele vor continua în toate cele 18 judeţe împânzite cu radare fixe. “Nu va scăpa nici un judeţ de aceste controale. Până în prezent s-au dat amenzi primăriilor în valoare de 140.000 de lei”, a continuat Teodorescu.

Şoferii pot contesta amenzile

Pe durata anchetei, poliţia a decis oprirea funcţionării radarelor. Specialiştii în drept au considerat că declararea radarelor ca fiind ilegale poate însemna anularea amenzilor în cazul în care şoferii vor contesta acest lucru în instanţă. Avocatul timişorean Florin Kovacs a declarat pentru Gazeta de Cluj că tot mai mulţi şoferi vor să meargă în instanţă pentru a nu plăti amenzile date de radarele fixe. “Am primit foarte multe telefoane, chiar şi de la oameni din Cluj pentru a-i ajuta cu privire la depunerea în instanţă a plângerilor”, a declarat Kovacs. Acesta consideră că IGPR nu a luat singură decizia de a stopa funcţionarea radarelor, ci totul se datorează presiunilor făcute de mass-media, implicit şi de Gazeta de Cluj. “În sfârşit se revine la normalitate. La fel şi IGPR a luat aceste măsuri şi în urma presiunilor făcute de mass-media”, a continuat avocatul Kovacs. Astfel, amenzile Codec nu mai sperie nici un şofer care circulă acum pe drumurile naţionale. Şoferii care vor contesta amenzile pot primi câştig de cauză fără a mai plăti sancţiunile. La nivelul judeţului Cluj, doar 1% dintre cei amendaţi au contestat amenzile şi majoritatea câştigă. Cele mai multe contestaţii au fost depuse la Judecătoriile din Huedin şi Turda, deoarece cele mai multe radare au fost amplasate în apropiere de aceste oraşe. În prezent, contestaţiile amenzilor Codec ajung la Judecătoria Cluj-Napoca.

Primarii miliardari

Juriştii consultaţi de Gazeta au declarat că din punct de vedere legal, nici măcar inspectoratele de poliţie nu ar fi trebuit să realizeze protocoalele cu societatea Codec. Respectivul protocol încalcă principiul concurenţei, firma Codec fiind favorizată în această situaţie. În cazul în care se dorea realizarea unei strategii pentru stoparea accidentelor rutiere, poliţia ar fi trebuit să realizeze un protocol cu primăriile, iar autoritatea locală să facă licitaţii pentru a decide ce firmă va monta radarele fixe pe drumurile naţionale. Însă, primarii au decis împreună cu societatea Codec să încheie un contract prin care 30%-40% din banii de amenzi să intre în bugetul primăriilor, iar restul în buzunarele firmei Codec. Conform legii, orice serviciu prestat de către o autoritate publică trebuie să treacă printr-o licitaţie. Societatea Codec, cu toate că nu este o autoritate de control şi de sancţionare aşa cum este poliţia, timp de câţiva ani buni a încasat banii cetăţenilor fără a ţine cont de faptul că încalcă legea. Acelaşi lucru l-au făcut şi primarii care prin încheierea unui simplu contract au reuşit să se îmbogăţească văzând cu ochii. Dacă bugetul unei comune pe un an este de un miliard de lei, în decurs de şase luni, şase miliarde de lei au intrat în contul primăriilor pe raza cărora erau instalate radarele fixe. Adică de şase ori mai mult decât bugetul unei pimării pe un an. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe a declarat că radarele trebuie să existe deoarece sunt foarte utile pentru circulaţie, însă mai întâi trebuie făcute licitaţii pentru a nu se mai încălca legea. În ceea ce priveşte primăriile care au încheiat aceste contracte cu firma Codec, motivul prinvipal sunt banii care intră în bugetul autorităţilor locale. “Consiliul Judeţean a anulat încă de anul trecut hotărârea prin care eram şi noi parte cu Codec deoarece nu avem ce să căutăm în acest protocol. Primarii sunt cei care trebuie să încheie aceste contracte, deoarece pe raza localităţii lor se află radarele. Însă, este nevoie să se facă mai întâi licitaţii pentru a nu se favoriza anumite firme. Cred că radarele trebuie să existe deoarece sunt utile şi trebuie să ne gândim la siguranţa noastră când urcăm la volan. Primarii au fost tentaţi să încheie aceste contracte din cauza banilor. Dacă o comună are un buget de un miliard de lei întrun an, în şase luni de când radarele au fost instalate, primăriile aveau în buget şase miliarde de lei”, a precizat Alin Tişe.

Gazeta de Cluj a prezentat încă de acum doi ani această afacere, reporterii Gazetei arătând în repetate rânduri ilegalităţile comise de firma Codec. Mai jos veţi putea citi o parte din titlurile apărute în Gazeta de Cluj de-a lungul acestor doi ani de la montarea radarelor.

“Amenzi în sistem privat”, nr. 235, 16-22 iulie 2007
“Codec veghează în Bacău”, nr.277, 1-7 octombrie 2007
“Codec “fără număr”, profit pe măsură”, nr. 296, 11-17 februarie 2008
“Codec se cere şi în Mureş”, nr.300, 10-16 martie 2008
“Codec profit 12.000.000 de euro pentru Bela Urasi, Sorin Ghite, Pop Baldi”, nr. 317, 7-13 iulie 2008
“Aleşi habarnişti, în slujba Codec”, nr. 318, 14-20 iulie 2008
“Codec, tupeu de borfaş”, nr. 319, 21-27 iulie 2008
“Codec se năruie”, nr. 320, 28 iulie- 3 august 2008
“David indiferent la ilegalităţile Codec”, nr. 325, 1-7 septembrie 2008
“Codec continuă jaful”, nr. 331, 13-19 octombrie
“Codec cucereşte Bistriţa”, nr. 333, 27 octombrie- 2 noiembrie 2008

Beatrice Golondzac