La sfarsitul lunii trecute membrii Consiliului Legislativ au facut o “dedicatie” pentru liberali. Este vorba de avizarea trecerii Oficiilor de Registru al Comertului in subordinea ONG-ului condus Mihail Vlasov, Camera de Comert si Industrie a Romaniei. Acest lucru se intampla in contextul in care Curtea Constitutionala a emis o rezolutie prin care acest ”cadou” a fost declarat neconstitutional. Daca Vlasov va reusi sa realizeze aceasta trecere, pe langa patrimoniul Oficiilor de Registru al Comertului, el va fi si beneficiarul unor venituri anuale de peste 100 de milioane de lei.
Proiectul legislativ prin care Oficiile de Registru al Comertului vor trece din subordinea Ministerului Justitiei in cea a ONG-ului Camera de Comert si Industrie a primit unda verde din partea Consiliului Legislativ, astfel ca proiectul legislativ va ajunge in Senat pentru a fi aprobat. In avizul transmis Senatului, Consiliul Legislativ sustine ca nu exista un impediment in mutarea activitatii Registrului Comertului la CCIR, insa admite ca, fiind vorba de un serviciu public, transferul nu se poate realiza oricum. ”Gestionarea serviciului public al registrului comertului de catre camerele de comert reprezinta un aspect de oportunitate, asupra caruia Consiliul Legislativ nu este abilitat a se pronunta, deoarece tine exclusiv de vointa legiuitorului. Apreciem ca optiunea pentru revenirea oficiilor de registru al comertului in sistemul camerelor de comert si industrie nu ridica per se o chestiune de principiu insurmontabila”, se arata in avizul Consiliului Legislativ.
Cu toate acestea, o decizie a Curtii Constitutionale a Romaniei arata motivele pentru care aceasta mutare a institutiei de stat nu ar trebui sa aiba loc, pentru ca aceste oficii desfasoara un serviciu public care nu poate fi trecut in sistemul privat.
”Legea supusa controlului de constitutionalitate prevede transformarea Oficiului National al Registrului Comertului din institutie publica cu personalitate juridica intr-o structura pe langa o asociatie neguvernamentala – Camera de Comert si Industrie a Romaniei -, ceea ce echivaleaza cu abrogarea implicita a dispozitiilor care reglementeaza actualul statut al acestuia. Or, aceasta modificare fundamentala nu poate opera decat in conditiile respectarii principiilor constitutionale si normelor europene incidente, precum si a jurisprudentei Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, care a condamnat pentru lipsa de transparenta o serie de proceduri de atribuire a unor servicii sau lucrari publice de catre unele state membre (Hotararea CJCE Comisia c. Frantei din 14 octombrie 2004 si Hotararea CJCE Comisia c. Germaniei din 18 noiembrie 2004)”, se precizeaza in motivarea CCR.
Un tun pregatit de ani de zile
In urma cu cinci ani, liberalii incercau sa puna bazele unui adevarat “smen national”. Sub obladuirea Guvernului Tariceanu, s-a incercat trecerea Oficiului Registrului Comertului din subordinea Ministerului Justitiei in subordinea Camerelor de Comert si Industrii, care sunt, de fapt, mai multe organizatii conduse de oameni de afaceri. Pentru ca adoptarea acestei legi s-a lovit de un val de refuzuri, ea nu a fost adoptata. Cu toate acestea, un grup de deputati (PSD, PNL si PC) au propus o noua lege prin care sa fie facuta aceasta mutare. In 2009, printre initiatori s-au numarat senatorul PC, Dan Voiculescu, si senatorul PNL Cristian David , iar coincidenta face ca acesta sa fie si ginerele presedintelui Camerei de Comert, Mihail Vlasov. De aceasta data, legea a fost votata in noiembrie 2009 de Camera Deputatilor, dar a picat la Curtea Constitutionala. Astfel, proiectul de lege s-a reintors in Parlament, iar Senatul a emis un raport negativ la acest proiect de lege.
Unele prevederi ale “Propunerii legislative pentru modificarea si completarea Legii camerelor de comert din Romania nr.335/2007 si a Legii nr.26/1990 privind registrul comertului”, arata in ce fel aceasta lege este facuta cadou sefilor Camerelor de Comert. Spre exemplu, daca ele vor fi aprobate, documentele de inregistrare sau functionare a societatilor s-ar putea depune numai prin Camera de Comert, care va trebui sa le predea in termen de 48 de ore la Registrul Comertului. De asemenea, orice modificare (adaugarea unor noi obiecte de activitate, retragerea unor asociati sau primirea altora, majorare de capital etc.) adusa in structura unei societati comerciale ar putea fi taxata cu 20 de lei, iar banii nu ar ajunge, ca pana acum, in bugetul de stat (bugetul Ministerului Justitiei), ci in cel al Camerelor de Comert, care sunt institutii private. Mai mult, un alt amendament prevede faptul ca orice societate infiintata sau care se va infiinta sa se inscrie, obligatoriu, ca facand parte din Camera de Comert din judetul in care societatea este inregistrata.
Cine sunt “iepurasii” lui Vlasov?
In data de 21 februarie, cinci deputati (Alina Gorghiu, Aurel Vainer, Marko Attila, Mircea Grosaru si Florin Iordache) si un senator (Klárik László Attila) au depus la Senat o propunere legislativa prin care cereau trecerea Oficiului National al Registrului Comertului de la Ministerul Justitiei in subordinea Camerei de Comert si Industrie a Romaniei. In expunerea de motive a proiectului, parlamentarii au mentionat ca Registrul Comertului functioneaza acum deficitar si este rigid. ”Sistemul registrului comertului aflat in subordinea Ministerului Justitiei se dovedeste a fi unul rigid, lipsit de capacitatea de adaptare rapida a sistemului informatic care sa permita procesarea datelor”, se mentioneaza in expunerea de motive a Consiliului Legislativ.
Razvan Robu
