Avizul pozitiv primit de Iulius Grup cu privire la ridicarea a doi noua cladiri de birouri in zona lacurilor din Gheorgheni a starnit controverse atat in randul societaţii civile cat şi in randul specialiştilor. Pe de-o parte se afla reprezentanţii societaţii civile, care, organizaţi in cadrul iniţiativei “SOS lacurile Gheorgheni” au protestat impotriva proiectului. De aceeaşi parere par a fi şi unii specialişti in dezvoltare urbana, care susţin ca alegerea zonei pentru dezvoltarea birourilor este una inoportuna, considerand ca acestea s-ar fi putut ridica şi in alta parte. Toate aceste opinii nu mai conteaza insa acum, din moment ce edilul Emil Boc susţine investiţia motivand ca Iulius Mall este cel mai mare contribuitor la bugetul local.
Boc versus specialiştii
Iulius Group va incepe de anul acesta construcţia a doua cladiri de birouri in vecinatatea zonei cu lacuri din cartierul Gheorgheni. Contestatarii acestui proiect susţin faptul ca zona, care era considerata una “verde”, se va transforma radical in urma ridicarii celor doua construcţii, insa edilul Clujului ii contrazice vehement. Chiar daca exista multe voci in randul specialiştilor care se opun demararii proiectului pe motiv ca zona se va industrializa, primarul Emil Boc susţine ca in zona se vor amenaja şi un parc şi o zona pietonala, cu toate ca asemenea amenajari nu sunt incluse in proiect. „Autorizaţia nu se semneaza daca nu se amenajeaza parcul, lacul, zona de agrement şi daca nu se face o zona pietonala in jurul lacului, cu piste de alergare şi pentru biciclişti. Dorinţa mea este ca aici sa merga oameni la jogging, mamicile sa-şi poata plimba copii in carucioare” susţine Emil Boc. Declaraţiile primarului Emil Boc sunt contrazise chiar de catre directorul Iulius Mall, care susţine ca daca iniţial compania a propus realizarea unei zone de promenada in jurul lacului, reprezentanţii Comisiei de Urbanism din cadrul Primariei au solicitat ca in zona sa ramana o banda pentru maşini.
Clujul ramane fara spaţii verzi
Aprobata de Consiliul Local la sfarşitul lunii februarie, extinderea Iulius Mall este ultimul act dintr-un lung şir de mizerii prin care s-a distrus unul dintre cele mai mari parcuri din Cluj-Napoca. Daca la inceputul anilor 1990, parcul masura aproximativ circa 140 de hectare, la ora actuala suprafaţa este mult mai redusa, acest lucru datorandu-se in mare parte societaţii controlate de omul de afaceri Iulian Dascalu. In anul 2006, firma acestuia Iulius Group, a obţinut de la Consiliul Judeţean (CJ) şase hectare din zona verde pentru a construi un mall. La şase ani dupa inaugurarea complexului, investitorul privat a primit avizul sa foloseasca şi parcarea exterioara a mallului, de 1,4 hectare, pentru doua cladiri de birouri, de patru, respectiv zece etaje. Zona se afla chiar pe malul lacului din cartierul Gheorgheni, care va fi „sufocat“ de circulaţie, spun specialiştii in urbanism, aflandu-se intre complexul comercial şi cele doua viitoare cladiri de birouri.
Avizarea urbanistica pentru cele doua cladiri de birouri, a provocat o reacţie dura din partea societaţii civile din Cluj-Napoca, prin grupul de iniţiativa „SOS lacurile Gheorgheni”. Arhitectul clujean Vasile Mitrea, cel care care a proiectat Parcul Est al oraşului, este de parere ca birourile trebuiau amplasate in alte locuri: “Extinderea Iulius Mall nu trebuia sa se faca acolo. Puteau gasi alte locuri pentru birourile respective, dar mai ales nu era cazul sa se faca pe malul lacului, care va aduce circulaţie. Un parc care era destinat populaţiei din partea de est a oraşului dispare incetul cu incetul”. Adrian Dohotaru, unul dintre activişti, a explicat: „Campania are ca scop interzicerea traficului auto in zona lacului, amenajarea zonei ca un spaţiu public pentru clujeni şi sa nu se mai ridice cladiri intr-uns til haotic in zona“. Marian Lazar, fost arhitect-şef al oraşului in perioada 1965-1972, deplange distrugerea celui mai mare parc din oraş: „Generaţiile din 1960 pana in 1990 au facut un parc mare, unicat, cel mai mare şi cel mai frumos al oraşului. Se putea mandri cu un asemenea parc orice oraş din lume. A fost cea mai mare investiţie ce s-a facut in oraşul Cluj in ultimele secole. Acuma generaţia de dupa 90 il distruge”.
Milioanele din spatele afacerii
Construcţia celor doua imobile avand ca destinaţie cladiri de birouri va aduce mulţi bani atat societaţii Iulius Grup cat şi municipalitaţii clujene. Cu toate ca va trebui sa investeasca circa 22 de milioane de euro pentru a ridica cele doua construcţii, societatea controlata de omul de afaceri Iulian Dascalu va realiza un profit considerabil de pe urma inchirierii spaţiilor de birouri. Conform preţurilor de piaţa actuale pentru inchiriere, in plina criza, un metru patrat intr-un spaţiu de birouri cum vor fi cele care tocmai au obţinut aviz de construire poate aduce un profit de 10 pana la 18 euro lunar. Considerand faptul ca cele doua construcţii vor avea o suprafaţa desfaşurata de 21.000 de metrii patraţi, profitul pe care il va realiza Iulius Grup de pe urma cladirilor se va ridica in jurul sumei de 2,5 milioane de euro lunar. Din aceasta suma, Consiliul Judeţean Cluj va incasa lunar aproximativ 25%, conform prevederilor cotractuale, dar nu mai puţin de 10.894 de euro pe luna. Chiar şi daca Iulius Grup ar ţine veniturile la minim, este evident ca autoritaţile locale sunt interesate sa susţina demararea proiectului, sacrificand, cel puţin pe moment, interesele urbanistice ale oraşului.
Membrii Comisiei de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism Cluj
Corina Cioban
Şerban Ţiganaş
Adrian Iancu
Mihaela Agachi
Ligia Subţirica
Eugen Panescu
Doina Zaharia
Doina Tripon (secretar)
Emil Boc (preşedinte)
Gheorghe Şurbaru (n.r. nu era in comisie la momentul dezbaterii proiectului Iulius Mall)
Anna Horvath (n.r. nu era in comisie la momentul dezbaterii proiectului Iulius Mall)
