La sfârşitul lunii aprilie, liberalul Tudor Chiuariu a umblat la prevederile codului penal, în situaţia în care el a fost trimis de procurori în judecată în dosarul Poşta. Dacă prevederile şi amendamentele lui Chiuariu vor fi adoptate, dosarele penale pot fi retrimise spre cercetare dacă nu îndeplinesc criteriul de “aparenţă de temeinicie”. Chiar dacă amendamentul lui Chiuariu n-a fost susţinut în dezbaterile de la Comisia Juridică nici de CSM, nici de Ministerul Justiţiei şi nici de reprezentanţii parchetelor, care au acuzat diminuarea rolului procurorului în sistemul judiciar, propunerile au trecut atât de Comisie cât şi de plenul Senatului cu votul majorităţii.
Conform noilor norme introduse în cadrul Codului Penal de către liberalul Tudor Chiuariu, judecătorul de cameră preliminară va avea atribuţii mai mari în sensul că va putea hotărî dacă trimite sau nu pe cineva în judecată, prerogative rezervate, până acum, procurorului. Până acum, judecătorul de cameră doar verifica legalitatea actelor de la dosar, pentru a se evita cazurile în care dosarul ajuns în sala de judecată să fie trimis înapoi la procuror pentru vicii de procedură. Însă, conform amendamentelor introduse de Chiuariu, judecătorul de cameră va putea emite consideraţii decisive şi asupra „aparenţei de temeinicie a trimiterii în judecată”, adică dacă procurorii au avut sau nu motive să îl trimită pe cel acuzat de fapte penale în judecată. Senatorul PSD Toni Greblă spune că reglementarea este excesivă, deoarece judecătorul de cameră preliminară obţine puteri foarte mari. Amendamentul lui Chiuariu n-a fost susţinut în dezbaterile de la Comisia Juridică nici de CSM, nici de Ministerul Justiţiei şi nici de reprezentanţii parchetelor, care au acuzat diminuarea rolului procurorului în sistemul judiciar, însă au trecut atât de Comisie cât şi de plenul Senatului cu votul majorităţii. Senatorul PSD mai consideră că judecătorul de cameră preliminară nu are cum să hotărască dacă trimiterea în judecată este temeinică, ci ar trebui să se limiteze la legalitatea probelor. „Rolul de a analiza temeinicia unei acuzaţii revine exclusiv instanţei de judecată, într-o procedură cu citarea părţilor”, a mai spus Greblă.
Justiţiabili, pregătiţi-vă de abuzuri!
Un judecător clujean comentează amendamentul lui Chiuariu şi spune că este periculos pentru că, în primul rând, retrogradează rolul procurorului, dar cel mai mare risc pentru un abuz constă în faptul că retrimiterea dosarului pentru cercetări se face într-o şedinţă de judecată în care nu pot fi audiaţi martori sau reface expertize. “Această propunere are foarte mari implicaţii şi nu ştiu dacă punerea în practică nu va genera o serie de abuzuri. Dacă până acum, procurorul era cel care putea trimite pe cineva în judecată, acest amendament îl va transforma pe magistrat într-un fel de poliţist. Însă ce este şi mai grav este faptul că judecătorul de cameră nu are posibilitatea să audieze martori, să ceară refacerea unei expertize sau să administreze probele la capacitate maximă. Nu îmi dau seama de ce s-a propus şi, mai mult, de ce s-a votat un asemenea amendament!”, spune un magistrat clujean.
Au umblat şi la siguranţa naţională
De asemenea, prin intermediul setului de amendamente votate, s-a modificat şi conţinutul legilor siguranţei naţionale. Astfel, procurorii şi judecătorii ar urma să fie scutiţi de obişnuitele verificări efectuate de serviciile secrete pentru a avea acces la documente clasificate. Potrivit legii informaţiilor clasificate, persoanele care au acces la astfel de informaţii ar trebui verificate în legătură cu „onestitatea şi profesionalismul” lor. Procurorii, judecătorii şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi scapă de acest filtru, lucru îngrijorător dacă ţinem seama de cazurile de magistraţi care ajung ei înşişi în faţa instanţei acuzaţi de trafic de influenţă.
De asemenea, în situaţia în care este avocat, Chiuariu a obţinut eliminarea textului de lege care prevedea că „manifestările ireverenţioase ale avocaţilor faţă de judecător sau procuror” se pedepsesc cu amendă între 500 şi 5.000 de lei. De asemenea, cei care au avut telefoanele ascultate dar s-au dovedit a fi nevinovaţi de suspiciunile care planau asupra lor, vor fi informaţi de autorităţi că le-au fost “afectate drepturile şi libertăţile”. Chiuariu a declarat pentru hotnews.ro că amendamentul propus reprezintă „o garanţie în plus” împotriva trimiterilor nelegale sau abuzive în judecată. „De ce să nu instituim noi o garanţie că nici o persoana nu va fi trimisă abuziv în judecată? Amendamentul propus de mine are dublu avantaj: odată se asigură că dacă nu există probe, cineva nu e trimis abuziv în judecată, pe de altă parte dacă sunt probe acestea vor fi luate în considerare de judecătorul fondului. Controlăm legalitatea administrării probelor, iar pe temeinicie judecătorul de cameră apreciază aparenţa de temeinicie, adică dacă probele legal administrate justifică trimiterea în judecată”, a spus Tudor Chiuariu.
Amendamentul lui Chiuariu
Asupra legalităţii şi a aparenţei de temeinicie a trimiterii în judecată, a probelor pe care se bazează acesta, precum şi a legalităţii soluţiilor de netrimitere în judecată se pronunţă judecătorul de cameră preliminară, în condiţiile legii.
Politicienii au votat automat
Pe 22 aprilie, Proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură Penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale a fost adoptat de Plenul senatului cu 102 voturi pentru 14 abţineri şi 11 voturi împotrivă. Proiectul mai trebuie să treacă, pentru a fi adoptat de Parlament, şi de Camera Deputaţilor. Noul Cod de Procedură Penală este prevăzut să intre în vigoare în 2014.
Răzvan Robu