Clujeanul Ioan Fleser Duduţ se chinuie de aproape 20 de ani în instanţele de judecată să îşi găsească dreptatea. După ce a trecut prin instanţele de judecată clujene, procesul lui Duduţ a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ulterior, dosarul lui a fost acceptat să intre şi pe rolul instanţelor europene, astfel că procesul clujeanului a trecut prin mâinile a circa 70 de magistraţi. Ioan Duduţ a fost în posesia patinoarului din Gheorgheni, dar, conform spuselor lui, a fost deposedat prin intermediul unor documente false de această proprietate. La cazul Patinoarul a lucrat şi fostul şef al DNA, Daniel Morar, iar în momentul de faţă, Curtea de Apel Cluj a retrimis dosarul la procurori.
În anii 90, Ioan Duduţ, prin intermediul firmei D&D Import Export, era administratorul patinoarului din Gheorgheni, care ulterior a ajuns în administrarea DRDP Cluj. Însă, conform unor documente din cadrul dosarelor de judecată, Duduţ a pierdut această afacere prin intermediul unor documente false. Concret, clujeanul Florian Chiorean a mers în numele lui Fleser la Camera de Comerţ şi Industrie pentru a înregistra, fără ştirea acestuia, dar în numele lui, un act adiţional al firmei. Iniţial, membrii fondatori ai firmei au fost fraţii Duduţ şi Maria Zahan, fiecare dintre aceştia având câte şapte părţi sociale din firmă. Ulterior, Maria Zahan a plecat în Italia şi a cedat părţile ei lui Horea Damian (4 părţi sociale) şi lui Florian Chiorean (3 părţi sociale), iar ultimul dintre acţionari l-a eliminat din afacere pe Duduţ.
După ce ce a realizat că este victima unei maşinaţiuni de fals, Duduţ l-a dat în judecată pe Chiorean, iar prima instanţă l-a condamnat la doi ani de închisoare. Însă după recurs, la tribunal pedeapsa s-a redus cu un an, pentru ca, la Curtea de Apel Cluj, Chiorean să fie achitat definitiv. În acuzaţiile de fals era inclus şi notarul clujean Laura Moigrădean, dar procurorii au scos-o de sub urmărire penală.
Magistratul clujean care l-a achitat pe Chiorean este Viorel Burzo, acuzat ulterior şi de alte fapte de corupţie, astfel că Duduţ s-a întors împotriva lui şi a altor magistraţi care s-au “prins” în această calimeră.
După toţi aceşti ani de judecată, Duduţ a revenit în instanţele clujene, unde, la Curtea de Apel Cluj, a deschis un proces de contestaţie în anulare. Judecătorii clujeni au decis să retrimită dosarul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj.
“Scoate cauza de pe rol şi o trimite Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca pentru a proceda potrivit articolului 397 cod procedură penală cu privire la cererea de revizuire definitivă”, arată ultima sentinţă din cazul Patinoarului.
Magistraţi acuzaţi şi scăpaţi cu basma curată
Astfel, mai mulţi procurori, printre care fostul secretar general adjunct al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Ilie Picioruş, fostul şef al Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate de la Parchetul General, George Muscalu, procurorii Ionel Mocanu, Ion Adam şi Ion Mariţa de la secţia de urmărire penală şi criminalitate de la Parchetul General au fost acuzaţi de abuz în serviciu pentru că, în opinia lui Duduţ, au închis ochii la falsurile făcute de Chiorean. De asemenea, în aceeaşi “oală” au mai fost băgaţi şi fostul judecător Viorel Burzo, condamnat ulterior pentru trafic de influenţă, avocatul penalist Haltek Zoltan, Ana Câmpean (procuror), fostul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Vasile Chis şi actualul preşedinte al Tribunalului Cluj, Sorina Siserman. După ce majoritatea instanţelor i-au respins cererile lui Duduţ vizavi de magistraţi, abia în 2008 magistraţii de la ÎCCJ au acceptat plângerea clujeanului, pentru ca după doi ani de judecată să i-o respingă. Însă el s-a dresat instanţelor europene, care au acceptat dosarul.
Între timp, patinoarul, care a fost nefolosit, a acumulat datorii către RADP Cluj, proprietarul terenului, însă chiar dacă firma a intrat în executare silită banii nu au mai putut fi recuperaţi.
Blestemul unei afaceri moarte
Ulterior, un alt scandal s-a legat de patinoarul din Gheorgheni, care a fost concesionat unei alte societăţi, GPI Turism. Şi de această dată concesionarea s-a făcut cu scandal, fostul şef al instituţiei, Marius Cătăniciu, fiind acuzat că s-a ocupat defectuos de această afacere. În lungul şir al proceselor care au urmat, chiar dacă cei de la SC GPI Turism au câştigat executarea a circa 2,6 milioane de lei din conturile RADP Cluj printr-o sentinţă dată de Tribunalul Cluj, instanţa supremă a casat o sentinţă a Curţii de Apel Cluj, unde acest proces s-a judecat într-o fază de apel. Loredana Curcudel, avocata firmei GPI Turism, spune că sentinţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are efect doar asupra sentinţei dată de Curtea de Apel Cluj, nu şi asupra sentinţei dată de Tribunalul Comercial Cluj din procesul de fond.
“Sentinţa Înaltei Curţi spune că se va rejudeca decizia Curţii de Apel Cluj, care în cazul nostru este instanţa de apel. Oricum, nu se va rejudeca întreg procesul ci doar ceea ce va stipulat în motivarea soluţiei dată de ÎCCJ. Noi, oricum avem sentinţa favorabilă la procesul de fond, care s-a judecat la Tribunalul Comercial Cluj, iar această sentinţă nu va fi rejudecată”, declară avocatul SC GPI Turism. Conform ei, conducerea RADP Cluj poate fi, în continuare, executată 1,23 de milioane de lei (venituri din activitatea de patinaj din perioada 2006-2009), 638.290 lei (dobânzi la creditele luate de firma SC GPI Turism) şi 765.722 de lei (uzura bunurilor achiziţionate pentru dotarea patinoarului).
Ce au decis magistraţii pentru un caz de 20 de ani
Art. 397
Cererea de revizuire
Cererea de revizuire se adresează procurorului de la parchetul de pe lângă instanţa care a judecat cauza în primă instanţă. Cererea se face în scris, cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază şi a mijloacelor de probă în dovedirea acestuia. Dacă cererea nu îndeplineşte condiţiile arătate în alin. 2, procurorul cheamă persoana care a făcut cererea în vederea completării sau precizării acesteia. Cererea de revizuire adresată direct instanţei se trimite pe cale administrativă procurorului competent.
Răzvan Robu
