În prezent, votul obligatoriu se practică în 32 de ţări. În Uniunea Europeană, cetăţenii sunt obligaţi să voteze în Belgia, Grecia, Italia, Luxemburg şi Franţa. Ultimele alegeri din România au arătat că din ce în ce mai puţină lume se prezintă la vot. Acest fapt este îngrijorător, iar dezbaterea publică pentru introducerea votului obligatoriu în România apare tot mai mult ca o necesitate de rezolvare a acestei „crize”

 

În ţările menţionate mai sus, votul este obligatoriu. În cazul în care cetăţenii refuză să participe la scrutin, fără un motiv întemeiat, aceştia sunt pasibili de amendă, muncă în folosul comunităţii sau chiar privare de libertate. Însă, în România, votul nu este obligatoriu, iar românii au dreptul de a alege dacă vor sau nu să meargă la vot. Cum prezenţa la urne scade de la un scrutin la altul, în societatea românească a început să prindă contur ideea, nepopulară momentan, a votului obligatoriu. Deputatul PNL, Adriana Săftoiu, consideră că votul obligatoriu a devenit o necesitate în România şi anunţă că va iniţia un proiect de lege în acest sens. Săftoiu doreşte introducerea votului obligatoriu deoarece a văzut pe propria piele „cum se face campanie, ce fel de oameni sunt mobilizaţi, cine se duce la vot şi ce se-ntâmplă în urma votului”, a declarat Adriana Săftoiu. Chiar dacă mai mulţi politicieni sunt de acord cu această posibilitate, până acum niciunul nu a încercat să iniţieze un proiect de lege pentru a se lua măsuri.

PNL, PSD, UDMR contra votării obligatorii

Politicienii clujeni consideră că cetăţenii sunt în măsură să decidă dacă vor sau nu să meargă la vot. Introducerea votului obligatoriu ar însemna pierderea unui vot liber. „Am mai avut în România vot obligatoriu, însă această chestiune este discutabilă. Dreptul de a vota este un drept câştigat, iar cetăţenii trebuie să decidă dacă vor sa nu să meargă la vot. Este adevărat că prezenţa la vot este în scădere, însă oamenii decid ce vor să facă”, a declarat Laszlo Attila, preşedinte UDMR Cluj. Vasile Puşcaş, membru important al PSD, nu este, de asemenea, de acord cu introducerea votului obligatoriu. „Adoptarea votului obligatoriu ar însemna o libertate individuală bazată pe norme comune. Fiecare persoană trebuie să se bazeze pe ceea ce crede. Un vot obligat poate însemna pierderea unui vot liber. Cred că statul va înregistra o slăbire şi nu o întărire, dacă se va introduce un astfel de vot”, susţine Vasile Puşcaş. Crin Antonescu, preşedintele Partidului Naţional Liberal, spune că în partid nu s-a discutat „nicio secundă acest subiect”, iar părerea Adrianei Săftoiu este strict personală. „Deficienţele, carenţele de fond, de conţinut ale democraţiei româneşti nu vor putea fi anulate printr-o astfel de iniţiativă, chiar dacă o vom adopta. Ne vom confrunta atunci cu alte forme de falsificare, pe fond, a voinţei populare”, a declarat Antonescu. Liderul PSD, Mircea Geoană are aceeaşi părere ca şi preşedintele PNL, declarând că nu este cazul să se dezbată o astfel de problemă. „Din câte ştiu eu, doar în două-trei ţări europene votul e obligatoriu: Belgia şi parcă Grecia. Eu spun că ar fi bine să încercăm, mai degrabă, să recâştigăm încrederea oamenilor în alegeri şi în politică, în general. Nu cred că, prin constrângere, îi vom face pe români să fie mai implicaţi, din punct de vedere civic”, a susţinut Geoană.

Votul nu este o obligaţie

Este greu de spus dacă votul obligatoriu ar avea efecte benefice în societatea noastră, pentru că există nenumărate argumente pro şi contra asupra acestei probleme. Pentru cei mai mulţi dintre români, votul este un drept personal şi nu ar trebui să devină o obligaţie. Potrivit art. 36 din Constituţia României, „cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv”. Constituţia nu obligă niciun cetăţean român să meargă la vot, fiecare persoană având dreptul de a alege. Astfel, în anul 1990, prezenţa la urne a fost destul de ridicată, 80% dintre românii cu drept de vot, faţă de anul 2009, în care s-au prezentat aproximativ 30% dintre cetăţenii României (la alegerile europarlamentare). Profesorul de drept constituţional Radu Chiriţă, consideră că există o posibilitate mică să se adopte o lege a votului obligatoriu. „ Pentru a avea vot obligatoriu în România, trebuie revizuită Constituţia. Nu ştiu dacă este oportun să obligăm cetăţenii să meargă la vot şi nu cred că se poate adopta o lege cu privire la această problemă. Sunt puţine ţările în care votul este obligatoriu, pentru a se analiza efectele”, a declarat Radu Chiriţă.

Bulgarii vor să voteze obligatoriu

Există destule argumente pro şi contra votului obligatoriu. Potrivit unor sondaje, unul dintre motivele lipsei de implicare a românilor în viaţa politică este tocmai dezamăgirea produsă de primele experienţe ale votului. Acum se caută vinovaţii pentru această situaţie, dar, din păcate, nu şi soluţii, care ar putea remedia situaţia. Vecinii noştri, bulgarii, sunt în proporţie de 62% în favoarea introducerii votului obligatoriu la alegerile legislative, prezidenţiale şi locale. Bulgarii sunt nemulţumiţi de sistemul de vot care se aplică în ţara lor şi doresc ca acesta să fie schimbat. Introducerea votului obligatoriu ar diminua ponderea „voturilor cumpărate”, scăzând astfel numărul voturilor obţinute prin corupţie electorală.

În unele ţări din UE votul este deja obligatoriu

Şase ţări din Uniunea Europeană obligă cetăţenii să se prezinte la vot. Sancţiunile pentru cei care nu respecă legea diferă de la o ţară la alta. În Grecia, cine nu votează va avea probleme cu obţinerea paşaportului sau a carnetului de conducere, în Italia va fi mai greu să găseşti un loc la grădiniţă pentru copilul tău, iar în Belgia, persoanele sunt private de anumite drepturi civile dacă nu votează de cel puţin patru ori în 15 ani. În Luxemburg, persoanele care nu participă la vot trebuie să motiveze absenţa în faţa unui procuror de stat, în caz contrar vor fi penalizaţi pecuniar.

Argumente pro

Votul poate avea o funcţie educativă şi de responsabilizare. Pe de o parte, dacă cetăţenii sunt obligaţi să voteze, ei vor fi motivaţi să se intereseze şi să citească despre candidaţi şi partide politice pentru a lua decizia cea mai bună (din moment ce oricum trebuie să ia o decizie). Partidele ar putea cheltui mai puţin în campania electorală. În multe dintre ţările democratice, campaniile electorale din ultimii ani s-au concentrate, într-o mare măsură, pe aducerea cetăţenilor la vot. Dacă absenteismul politic nu ar mai constitui o problemă, atât resursele financiare, cât şi dezbaterile din campania electorală s-ar putea concentra pe alte chestiuni mai importante.

Argumente contra

Ideea de vot şi, implicit, cea de alegere, nu poate fi asociată cu cea de obligativitate. Votul este un drept, care trebuie înţeles şi apreciat ca atare de cetăţeni. A-l transforma într-o obligaţie poate afecta educaţia politică şi interesul politic al potenţialilor alegători. Absenţa la vot este, în ea însăşi, o declaraţie politică foarte puternică. Aceasta semnalează o scădere a interesului pentru scena politică şi necesitatea unor schimbări imediate. Politicienii nu ar mai avea un feedback corect cu privire la atitudinea populaţiei faţă de acţiunile lor şi ar deveni mult mai puţini atenţi la nevoile alegătorilor.

Beatrice Golondzac

1 COMENTARIU

  1. Dreptul desavarsit liber pentru orice cetatean al tarii, sa fie un drept garantat.
    Oricare cetatean al tarii trebuie sa si lupte cu rice puteri pentru acest Drept.
    Apararea ubui asemenea Drept, implica logic si moral, ca cetateanul sa participe
    egal de obligat la Votul universal!
    Disparitia egalitatii intre a avea drepturi si neparticiparea nici cu prezenta obligata
    la VOT, reprezinta, reprezinta fapta renuntarii la apararea dreptului de a alege!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.