Preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Procurorilor, James Hamilton, consideră că propunerea sancţionării judecătorilor care emit decizii eronate ar putea afecta negativ independenţa sistemului juridic românesc.
‘Ideea ca judecătorii să fie sancţionaţi atunci când emit decizii eronate este una foarte proastă, pentru că atâta timp cât judecătorul acţionează corect şi cu bună credinţă, este foarte important din punct de vedere al independenţei acestora ca judecătorii să nu fie sancţionaţi pentru o decizie luată, o decizie ce nu este agreată de alţii. (…) Cred că judecătorii europeni vor fi îngrijoraţi de o astfel de idee, fiindcă ei nu ar trebui să sufere consecinţe atâta timp cât consideră că decizia lor a fost una bună. Ce este o decizie bună şi ce este o decizie greşită? La finalul zilei, decizia bună este cea luată de Înalta Curte, dar asta nu înseamnă că argumentele judecătorilor din curţi inferioare nu sunt unele solide sau bune. Deci, judecătorii nu ar trebui să sufere din această privinţă. Pericolul este că, dacă vrem un astfel de sistem, atunci judecătorii vor deveni foarte precauţi, atenţi, conservatori şi astfel întregul sistem al justiţiei ar avea de suferit, fiindcă acesta depinde de faptul că oamenii ştiu că judecătorii vor lua o decizie corectă în cazul lor, vor asculta dovezile fără a lua apărarea unei părţi sau a alteia. Asta înseamnă de fapt independenţa Justiţiei’, a afirmat Hamilton joi, la finalul conferinţei „Reformarea şi îmbunătăţirea performanţei sistemului judiciar. Ajustarea şi clarificarea rolului Curţii Constituţionale”, organizată la Senat de Forumul Constituţional în parteneriat cu experţii Comisiei de la Veneţia.
În opinia lui Hamilton, nici ideea revenirii la sistemul cu două grade de jurisdicţie în cadrul Curţii Constituţionale nu este una tocmai bună, fiindcă, deşi decizia finală ar putea fi una ‘mai bine gândită’, sistemul ar îngreuna şi amâna procesul prin care judecătorii emit decizia.
‘S-a sugerat ca în cadrul Curţii să funcţioneze două grade de jurisdicţie. Nu sunt chiar sigur care este motivul ce a determinat lansarea unei astfel de propuneri care, în opinia mea, ar îngreuna şi amâna deciziile Curţii. Totuşi, ar putea însemna şi faptul că decizia finală a judecătorilor Curţii ar putea fi una mai bine gândită, pentru că judecătorii ar avea mai mult timp la dispoziţie pentru a analiza cazul. Aceasta este însă o soluţie neobişnuită, care nu este implementată de foarte multe state, ceea ce nu înseamnă însă că nu poate fi o soluţie bună’, a apreciat preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Procurorilor.
În ce priveşte propunerea de modificare a sistemului de desemnare a judecătorilor Curţii Constituţionale, în sensul că trei judecători ar fi propuşi din partea Parlamentului, trei din partea Preşedinţiei şi a Guvernului iar alţi trei de CSM, Hamilton a sugerat că această măsură ar putea oferi Preşedinţiei şi Guvernului posibilitatea de a discuta şi de a ajunge la un consens în ceea ce priveşte desemnarea celor trei candidaţi care ar fi propuşi de cele două instituţii împreună.
‘Cred că acest sistem ar reprezenta o îmbunătăţire în sensul că sistemul ar fi mai puţin criticabil. În plus, dacă preşedintele şi Guvernul trebuie, împreună, să desemneze trei candidaţi, trebuie să clarifice şi modalitatea în care vor face aceste propuneri şi ce se întâmplă dacă nu ajung la un consens. Constituţia trebuie să prevadă aceste aspecte. Trebuie să fim clari atunci când vorbim despre acest proces de desemnare’, a subliniat James Hamilton.
