Magistraţii Curţii Constituţionale au anunţat că insulta şi calomnia vor fi pedepsite penal de acum înainte, ceea ce va da naştere la o “vânătoare de vrăjitoare” împotriva ziariştilor. Chiar dacă a fost trimis în judecată de procurorii DNA, magistratul şi fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Toni Neacşu, susţine că adoptarea pedepselor penale pentru insultă şi calomnie va genera autocenzura în rândul ziariştilor, care nu se vor mai implica în problemele comunităţilor.
Luni, 29 aprilie 2013, Curtea Constituţională a anunţat că insulta şi calomnia se pedepsesc din nou penal în România. Pentru a face asta, Curtea Constituţională a anulat o hotărâre pronunţată într-un recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 2011. „Curtea Constituţională s-a comportat ca o instanţă superioară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a desfiinţat, încălcându-şi în mod flagrant competenţele ce-i sunt recunoscute de lege, dreptul acesteia exclusiv şi suveran de a asigura „interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti” (art 126 alin 3 din Constituţia României).
Soluţia Curţii Constituţionale de a introduce în legea română infracţiunile de calomnie şi insultă este anacronică şi periculoasă pentru drepturile fundamentale. Ținta adevărată a protecţiei legii penale române care incriminează delictul de calomnie o reprezintă persoanele publice, şi nu cetăţeanul de rând. Delictul de calomnie poate fi incriminat în societatea actuală doar printr-un reflex de tip totalitar. Potrivit instanţei supreme în România, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, jurnaliştii nu trebuie pedepsiţi penal pentru publicarea unor informaţii şi idei de interes public întrucât acest lucru ar genera, la fel spune şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ” descurajarea jurnaliştilor de a mai discuta public chestiunile care afectează viaţa comunităţii”, ducând astfel la o autocenzură viitoare.
Insulta şi calomnia nu sunt încriminate în noul cod penal ce va intra în vigoare din 2014, ceea ce înseamnă că legiuitorul român şi-a asumat un standard european în garantarea reală a libertăţii de exprimare”, este de părere judecătorul Toni Neacşu.
Faultat de foştii colegi din CSM
Judecătorul şi membrul CSM Adrian Neacşu este unul dintre contestatarii actualei conduceri a CSM. După ce şi-a făcut publice opiniile, Neacşu a fost anunţat că este cercetat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
“Dosarul meu la DNA a apărut pe fondul conflictului din interiorul Consiliului, foarte probabil pentru a înclina balanţa în favoarea celor care acum deţin conducerea. Nu ţin neapărat să fac acuzaţii directe, însă îmi este evident că acest dosar nu ar fi existat dacă aş fi votat altfel în CSM sau nu aş fi avut poziţiile publice pe care le cunoaşteţi. Problemele juridice din dosar le voi lămuri în fata judecătorilor, însă cineva, mai devreme sau mai târziu, va trebui să dea socoteală pentru şirul nesfârşit de coincidenţe de-a dreptul miraculoase care se întâmplă de la începutul anului, de când a izbucnit scandalul alegerii unui anume procuror în fruntea CSM. Dosarul este deschis în ianuarie 2013, chiar în toiul scandalului din CSM legat de alegerea unui anume preşedinte procuror şi de revocările a doi colegi. Culmea coincidenţei, data celor două procese-verbale ale serviciilor specializate care stau la baza începerii urmăririi penale este aceeaşi cu data desfăşurării a două şedinţe de Plen CSM în care am pus în discuţie revocarea doamnei procuror Oana Schmidt Hăineală din funcţia de preşedinte. Două şedinţe de Plen care nu s-au ţinut, pe un fond de conflict deschis între Secţia pentru judecători şi conducerea CSM, pe care noi, eu cel puţin, o considerăm nelegitimă”, spune judecătorul Adrian Neacşu.
DNA: Ce “comandă” aveţi?
“În cursul lunilor iulie, septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie 2012, inculpatul Neacşu Adrian-Toni, în calitate de judecător, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, a încasat nejustificat, de la Consiliul Superior al Magistraturii, suma totală de 66.942 lei, reprezentând venituri din salarii şi asociate (din care diurnă de detaşare în sumă de 13.136,12 lei), aferente unui număr de 48 de zile în care a absentat nemotivat de la serviciu. Magistratul a beneficiat de plata integrală a acestor drepturi de natură salarială şi asociate pe baza a 10 documente justificative falsificate de inculpat (foi colective de prezenţă şi cereri pentru plata cheltuielilor de diurnă de detaşare). În aceeaşi perioadă, inculpatul Roşca Angel-Gabriel a încasat în mod nejustificat suma de 7.668,09 lei reprezentând drepturi de natură salarială şi asociate (venitul brut şi contribuţiile sociale datorate de angajator) pentru cele 55 de zile în care a absentat nemotivat de la serviciu. În vederea obţinerii acestor bani, inculpatul Roşca Angel-Gabriel a falsificat mai multe documente justificative, respectiv 55 de file din condica de prezenţă şi 71 foi de parcurs ale autovehiculului din dotare. De asemenea, ca urmare a depunerii, la compartimentele de specialitate, a foilor de parcurs false, Roşca Angel-Gabriel a creat în dauna CSM un prejudiciu în sumă de 5.985,18 lei, reprezentând contravaloarea combustibilului folosit în interesul său şi al inculpatului Neacşu Adrian Toni”, se arată în rechizitoriul DNA.
Curtea Constituţională nu se uită la Constituţie
De asemenea, soluţia judecătorilor CCR prin care se încearcă reintroducerea insultei şi calomniei în Codul penal este considerată ca fiind una anacronică şi periculoasă pentru drepturile fundamentale. În aceeaşi petiţie, se precizează şi că CCR a desfiinţat dreptul exclusiv şi suveran al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a asigura „interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti”, drept prevăzut de articolul 126 din Constituţia României. Potrivit Constituţiei, legii şi chiar propriei practici de până acum, Curtea Constituţională nu se pronunţă decât asupra neconstituţionalităţii unor prevederi dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă a guvernului. Potrivit art. 146 alin 1 lit d) din Constituia României, Curtea Constituţională „hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial”. Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, legea de organizare a Curţii Constituţionale, aceasta se poate pronunţa doar a excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei.
Răzvan Robu
