Conform înţelegerii făcute între Ponta şi Băsescu, la sfârşitul săptămânii trecute, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi-a dat acordul în ceea ce priveşte numirea şefilor marilor Parchete din ţară. Dintre cei şase candidaţi intervievaţi miercuri şi joi la CSM, Laura Codruţa Kovesi, propusă la şefia DNA, Bogdan Licu, propus prim-adjunct al procurorului general, şi Codruţ Olaru, propus în funcţia de adjunct al procurorului general, au primit aviz pozitiv cu unanimitate de voturi din partea Secţiei pentru procurori a Consiliului.
Toţi cei şase candidaţi propuşi pentru funcţiile de conducere de la Parchetul General, DNA şi DIICOT au primit, joi, aviz pozitiv din partea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Toate cele şase nominalizări au fost făcute, la 3 aprilie, de premierul Victor Ponta, care era pe atunci şi ministru interimar al Justiţiei. La şedinţele Secţiei pentru procurori pentru audierea candidaţilor au participat preşedintele CSM, Oana Schmidt Hăineală, procurorii Gheorghe Muscalu, Bogdan Gabor, Elena Hach şi Florentina Gavadia, precum şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, membru de drept al Consiliului. Acesta a fost al doilea demers pentru ocuparea posturilor de conducere din parchete, primul fiind iniţiat anul trecut, când la conducerea Ministerului Justiţiei se afla Mona Pivniceru. În 22 noiembrie 2012, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii i-a dat aviz negativ candidaturii lui Tiberiu Niţu în funcţia de procuror general al României, pe motiv că are autocontrol scăzut, rezistenţă redusă la stres şi nu a dat dovadă de iniţiativă în modernizarea managementului Ministerului Public. Avizele CSM, care sunt consultative, vor fi trimise, cu motivări, vineri, Ministerului Justiţiei. Propunerile pentru ocuparea funcţiilor de conducere din Ministerul Public, însoţite de aceste avize, vor fi înaintate preşedintelui României, Traian Băsescu, acesta având ultimul cuvânt privind numirile.
Potrivit Legii 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Audieri de formă
Însă, chiar dacă au primit avize favorabile, unii dintre candidaţi nu au reuşit să răspundă la întrebările CSM-iştilor. Spre exemplu, procurorul Bogdan Licu, supus tirului de întrebări ale colegei sale, Elena Hach, nu a putut să ofere răspunsuri concrete. De asemenea, Codruţei Kovesi i s-a părut satisfăcător faptul că 10% dintre rechizitoriile DNA se termină cu o achitare, iar Tiberiu Niţu i-a “cântat în strună” şefului CSM, Oana Hăineală, oferind uneori răspunsuri de genul “Cum vreţi dumneavoastră!”.
Însă, proiectele depuse de candidaţi se vor a fi reformatoare, cel puţin pe hârtie.
Codruţ Olaru a subliniat şi importanţa adaptării specializării procurorilor în funcţie de „specificul criminogen” al zonei în care activează. Candidatul la funcţia de adjunct al şefului Ministerului Public a mai spus că, în opinia lui, un manager are nevoie de instrumente care să îi permită recompensarea şi sancţionarea procurorilor din subordine. El a amintit, în acest context, că a existat un fond special pentru premierea procurorilor, însă acesta nu mai intră în calcul din cauza restricţiilor bugetare. Totuşi, a spus Olaru, ar exista o motivaţie suplimentară pentru procurori dacă şeful lor direct ar avea la dispoziţie fonduri pentru recompensarea angajaţilor. Totodată, Olaru consideră că managerii ar trebui să aibă posibilitatea să propună procurorului general sancţiuni pentru angajaţii din subordine, în cazul unor abateri de mai mică importanţă, ca întârzierea la serviciu, în prezent fiind necesară parcurgerea procedurii standard prin inspecţia judiciară. El a precizat însă că inspecţia judiciară ar trebui să deţină în continuare monopolul asupra activităţii disciplinare privindu-i pe procurori. Întrebat de procurorul Gheorghe Muscalu cum vede organizarea şi funcţionarea parchetelor militare, Olaru a susţinut că dubla subordonare a acestor instituţii la Ministerul Public şi la Ministerul Apărării „categoric nu poate produce niciun fel de progres”. Astfel, Olaru a argumentat că nu este de acord ca, într-un caz de trafic de droguri în care o grupare constituită din 10 persoane include şi un militar, competenţa să fie declinată către parchetul militar.
Poliţie judiciară la DIICOT
Pentru postul de adjunct al DIICOT, candidatul Elena Giorgiana Hosu a declarat că principalul obiectiv va fi crearea unei structuri de poliţie judiciară proprie, similară celei de la DNA. Ea mai propune în proiectul de management remedierea deficitului de personal, prin organizarea interviurilor necesare ocupării posturilor vacante, eficientizarea acţiunilor de recuperare a prejudiciilor cauzate prin săvârşirea infracţiunilor grave, precum şi gândirea unor strategii comune cu instituţii ca Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Agenţia Naţională Antidrog, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, Oficiul Român pentru Emigrări, pentru a avea asigurat un schimb de informaţii operativ.
Ştefan Trandafir
