Fara centuri anul acesta!

CNADNR nu are buget suficient pentru a derula proiectele de centură a Clujului şi pentru finalizarea Autostrăzii Transilvania. Gazeta de Cluj a obţinut în exclusivitate date privind banii de care CNADNR are nevoie pentru a derula proiectele din acest an. Ministerul Transporturilor oferă companiei doar o treime din bugetul necesar pentru derularea proiectelor legate de drumuri

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) se plânge că nu are la dispoziţie bugetul necesar pentru a-şi derula investiţiile. Astfel, Ministerul Transportului pune la dispoziţie doar o treime din banii de care are nevoie CNADNR. Gazeta de Cluj a obţinut în exclusivitate informaţii privind banii de care ar avea nevoie compania pentru a derula proiectele de infrastructură din România. Dacă oficialii CNADNR au anunţat că, pentru derularea proiectelor din acest an, ar trebui să aibă la dispoziţie 23,4 miliarde, în schimb, în planificarea bugetară li s-a alocat doar 32% din această sumă, respectiv 7,6 miliarde. Astfel, CNADNR primeşte doar o treime din banii de care are nevoie, iar, implicit, unele proiecte din Cluj vor fi, cel mai probabil, neglijate sau chiar amânate pentru anii următori, din cauza indisponibilităţii financiare. Principala prioritatea a infrastructurii din judeţul Cluj sunt centurile municipiului Cluj-Napoca, care, dacă ar fi construite, ar duce la o mai bună gestionare a traficului din zonă. Primul-ministru Emil Boc a anunţat, când a preluat şefia Guvernului, că se va asigura ca proiectele din Cluj să aiba finanţare.

Principala problemă: centurile Clujului

Conducerea CNADNR susţine că principala problemă a traficului din municipiu este intersecţia a trei drumuri europene, care, în lipsa centurilor ocolitoare, creează ambuteiaje. „În ceea ce priveşte situaţia municipiului Cluj-Napoca, în lipsa unor variante ocolitoare, traficul rutier zilnic este sufocant, ajungând să producă, în mod curent, blocaje pe arterele principale utilizate acum pentru tranzitarea municipiului. Faptul că, în Cluj-Napoca, se intersectează trei drumuri europene ( E 60 Oradea-Cluj-TG. Mureş, E 81 Zalău-Cluj-Alba Iulia şi E 576 Cluj-Dej ), impune realizarea unor rute ocolitoare care să asigure tranzitul civilizat între aceste drumuri” , a declarat Dorina Tiron, directorul CNADNR. Oficialii CNADNR conştientizează problema numeroaselor accidente din zona Feleacului şi consideră că această situaţie este un motiv suplimentar pentru demararea şi continuarea proiectelor de centuri. „De asemenea, traseul drumului DN 1 urcă dealul Feleacului la altitudinea de 750 m, coborând în municipiul Cluj-Napoca la 300 m. Zonele cu declivitate de peste 10%, dezvoltate pe lungimi mari, au fost cauza, de-a lungul timpului, a numeroase accidente. Tot din cauza pantei accentuate, dezvoltate pe lungimi mari, mai multe vehicule de tonaj mare, datorită supraîncălzirii sistemelor de frânare, au devenit incontrolabile şi au cauzat foarte multe accidente cu pierderi omeneşti, însemnate pierderi materiale şi blocaje de circulaţie pe DN 1”, a susţinut Tiron. Chiar dacă reprezentanţii CNADNR vor să construiască centuri în zona Clujului, unele proiecte sunt respinse de către Consiliul Interministerial. „Autostrada de Centură Cluj-Napoca este situată între nodul Gilău al Autostrăzii Transilvania şi platforma Tetarom II (Răscruci), cu o lungime de 42,1 km. Analizând  traseul proiectat, se constată că acesta se suprapune în proporţie de 80% peste cel al Centurii de Sud şi, respectiv, al Variantei Ocolitoare Cluj-Est. Documentaţia aferentă acestui obiectiv a fost respinsă de la avizare în cadrul Consiliului Interministerial”, a explicat Tiron. Un proiect de centură, care este, în momentul de faţă, în derulare este varianta de ocolire Cluj-Est, pe care oficialii CNADNR îl consideră drept o variantă de ocolire a drumului Feleacului. „Varianta de ocolire Cluj-Est, a cărei execuţie a început în 2007, se desfăşoară la estul municipiului Cluj-Napoca, între km 465+105 pe DN 1 (Vâlcele) şi km 16+050 pe DN 1C (Apahida), care are traficul majoritar. Realizarea acesteia presupune lucrări de anvergură, costisitoare, cu soluţii tehnice deosebite, dar pe deplin justificate de nevoia urgentă de redirecţionare a traficului de tranzit. Principalul avantaj al acestui obiectiv este evitarea dealului Feleacu”, a mărturisit Tiron. Varianta actuală de coborâre a Feleacului este o opţiune mult mai periculoasă decât viitoare centură ocolitoare, consideră conducerea CNADNR. „Varianta prezintă caracteristici geometrice net superioare drumului existent, prin pante longitudinale ce nu depăşesc 6,5%, iar curbele în plan sunt proiectate la viteze de 60-80km/h, cu raze cuprinse între 250 m şi 3000 m. Traseul ocoleşte în mare parte intravilanul localităţilor, trece prin aproprierea Vămii Cluj şi a zonei industriale Sânnicoară, asigurând o relaţie directă a traficului greu spre aceste locaţii. De asemenea, aceasta se intersectează la km 20+050 cu capătul variantei ocolitoare Nord-Est. În privinţa lungimii, varianta Est are 23,662 km, cu 6 km mai scurtă decât traseul existent pe dealul Feleacu”, a explicat Tiron.

Fonduri insuficiente şi pentru Autostrada Transilvania

Un alt proiect important pe care CNADNR îl gestionează şi care este afectat de lipsa fondurilor este acela al Autostrăzii Transilvania. Constructorul Autostrăzii Transilvania, Bechtel, a susţinut în repetate rânduri că nu are disponibili suficienţi bani, iar CNADNR nu are de unde să „îi scoată”. Oficialii CNADNR susţin că nu au suficiente fonduri pentru a finaliza Autostrada Transilvania. Astfel, reprezentanţii Ministerului Transporturilor propun ipoteza ca tronsoanele de la Câmpia Turzii la Braşov să fie concesionate de Bechtel, dar nu exclud intrarea altei companii în această „afacere.” „Secţiunile aflate în lucru vor fi finalizate de către constructorul american, însă Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii ia în considerare posibilitatea concesionării celor patru tronsoane, de la Braşov la Câmpia Turzii, fie de către Bechtel, fie de către o altă companie care are tehnica necesară”, a explicat directorul CNADNR. Ministrul Transporturilor s-a plâns în repetate rânduri că nu are suficiente fonduri pentru a finaliza Autostrada Transilvania. „Nu sunt un magician ca să construiesc autostrăzi cu banii pe care-i am”, a spus Berceanu în urmă cu câteva săptămâni.

Planurile CNADNR

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România doreşte să construiască autostrăzi, dar accentul este pus pe coridoarele Pan Europene. „Planurile CNADNR de dezvoltare a infrastructurii rutiere, pe termen mediu şi lung, prevăd, în principal, programul naţional de construire de autostrăzi şi variante de ocolire la profil de autostradă în cazul oraşelor traversate de către Coridoarele – Pan Europene de transport, modernizarea şi reabilitarea podurilor şi drumurilor naţionale, construirea de variante ocolitoare pentru oraşele cu volum mare de trafic. De asemenea, strategia CNADNR include reproiectarea şi redimensionarea structurii rutiere a reţelei existente, pentru încărcarea pe osie de 11,5 tone”, a declarat Tiron.

Tiberiu Hrihorciuc