La Cluj bisericile patrimoniu de lemn se evaporă

Conform unor informaţii, Clujul va rămâne cu foarte puţine biserici de lemn pentru că Programul Naţional de Restaurare a monumentelor istorice urmează să fie revizuit. Indirect, informaţiile respective sunt validate şi de oficialii Ministerului Culturii care admit faptul că bugetul pe 2013 privind restaurarea monumentelor istorice a fost diminuat cu o treime faţă de anul trecut. Deputatul Adrian Gurzău atrage atenţia că nicio biserică de lemn monument istoric nu se află pe lista patrimoniului UNESCO.

Fie că este vorba de un “interconfesional” între ortodocşi şi greco-catolici, ori de interese pur financiare sau doar nepăsare, “victimele” sunt, în ultimă instanţă, bisericile patrimoniu din lemn. Dacă în urmă cu câţiva ani, România era vizată de turişti pentru aceste “curiozităţi” de arhitectură străveche, în curând bisericile de lemn de câteva sute de ani vor dispărea cu desăvârşire.

Conform deputatului clujean Adrian Gurzău, în momentul de faţă nici o biserică veche de lemn, care este considerată ca parte din patrimoniul naţional, nu se află pe lista monumentelor protejate a UNESCO. Multe dintre aceste lăcaşuri sunt lăsate în paragină, altele vândute pe bucăţi, iar cele mai multe dărâmate pentru a face loc bisericilor din cărămidă şi ciment.

“Foarte multe biserici vechi de sute de ani din judeţul Cluj, cu o valoare culturală inestimabilă, sunt lăsate în paragină şi abandonate. La începutul secolului XX, în judeţul Cluj au existat peste 150 de monumente, biserici de lemn vechi. Astăzi, numărul acestora s-a înjumătăţit, multe dintre acestea fiind demolate, înstrăinate de către comunitate pentru obţinerea de bani pentru ridicarea altor lăcaşuri de cult noi, alte monumente au ars iar multe dintre ele sunt lăsate practic în ruină şi neintroduse în circuitul turistic şi cultural al ţări”, este de părere deputatul clujean.

De asemenea, Gurzău mai atrage atenţia şi asupra unui aspect extrem de important. Nici o biserică de lemn din judeţ nu se află pe lista patrimoniului UNESCO, fapt care face ca monumentul respectiv să nu mai fie protejat.

“Aceste biserici sunt foarte importante atât pentru interesul local dar şi pentru istoria naţională şi, deşi judeţul Cluj nu are nici un monument pe lista patrimoniului UNESCO, judeţul deţine un vast patrimoniu monumental, reprezentat în special de biserici de lemn, amprente incontestabile ale arhitecturii de lemn româneşti”, mai este de părere deputatul Adrian Gurzău.

Bisericile lăsate la “părăseală”

Pe de altă parte, Ministrul Culturii, Daniel Constantin Barbu, spune că majoritatea bisericilor de lemn din Cluj nu se află pe lista patrimoniului naţional. Ele aparţin or consiliilor locale, însă majoritatea dintre ele sunt ale arhiepiscopiei clujene. Iar în situaţia în care Biserica Ortodoxă Română investeşte galopant în ridicarea de noi lăcaşuri de cult, bisericile de lemn ajung să fie dărâmate.

“În vederea republicării Listei Monumentelor istorice din octombrie 2010, monumentele istorice din judeţul Cluj au fost supuse unei inventarieri amănunţite a problemelor de consolidare restaurare de către Direcţia pentru Cultură a judeţului Cluj, situaţia lor este cunoscută. Monumentele istorice nu sunt, în marea lor majoritate, în proprietatea Ministerului culturii. Alte potenţiale surse de finanţare a lucrărilor de restaurare ar putea fi Consiliul Judeţean Cluj, Arhiepiscopia română a Vadului, Feleacului şi Clujului, consiliile locale ale comunelor, sponsori, persoane fizice sau juridice. Până acum nu am primit nici o solicitare imperativă de finanţare, nu avem cunoştinţă de nici o iniţiativă locală de demarare a proiectelor de consolidare sau restaurare în vederea unei eventuale cofinanţări”, spune ministrul Culturii.

De asemenea, el mai admite că pe viitor situaţia nu se va îmbunătăţi pentru că fondurile destinate restaurării acestor obiective sunt reduse faţă de anul trecut şi că până acum ministerul pe care îl conduce nu a primit nici măcar o cerere de finanţare.

“Programul Naţional de restaurare 2013 se află încă în dezbatere iar fondurile alocate pentru acest an sunt reduse cu aproximativ 36% faţă de anul trecut. Din cele 325 de poziţii ale Programului Naţional de restaurare pe anul 2012, mai mult de 75% sunt lăcaşuri de cult, din care 197 de biserici de zid şi 44 de biserici de lemn”, spune ministrul Barbu.

Cum să primeşti bani pentru restaurarea unei biserici vechi

Sprijinul financiar pentru monumentele istorice se acordă în conformitate cu prevederile art. 14 din HG 1470/2002 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei nr 82/2001, pe baza unor documente care cuprind între altele avizul ministerului culturii pentru proiectul de restaurare şi autorizaţia de construire. Documentele necesare şi paşii de urmat pentru acordarea sprijinului financiar sunt precizate în Ghidul solicitantului privind accesarea şi justificarea fondurilor bugetare pentru construcţii şi reparaţii de lăcaşuri de cult, care se poate descărca de pe pagina de internet www.culte.ro.

Biserici dărâmate/dezmembrate

Războiul interconfesional dintre ortodocşi şi greco-catolici s-a soldat şi cu acte mai puţin “ortodoxe”. Vă prezentăm astfel, lista bisericilor greco-catolice care au fost distruse prin demolare sau dezmembrare:

-Biserica din Tritenii de Jos, jud. Cluj, de piatră, 1838 (anul edificării),  Sfinţii Arhangheli (Hramul), monument istoric – dărâmată în anul 1995.

-Biserica din Băişoara, jud. Cluj, de lemn, 1852, renovată în 1894, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril – dezmembrată în anul 2001, 14 septembrie

-Biserica din Vadu-Izei, jud. Maramureş, de piatră, 1884, Sf. Nicolae, prima biserică românească de piatră din Maramureşul istoric într-o perioadă în care românii puteau construi doar biserici de lemn – dărâmată în anul 2001,

-Biserica din Ghirolt, jud. Cluj, de lemn, 1809, Sfinţii Arhangheli, monument istoric – dezmembrată în jurul anul 1990

-Biserica din Bonţ, jud. Cluj, de lemn, 1829, renovată în 1898 şi 1932, Sfinţii Arhangheli, monument istoric – dezmembrată în anul 1996

-Biserica din Călăraşi, jud. Cluj, de lemn, 1804, Sfinţii Arhangheli, monument istoric – dezmembrată în jurul anului 1992

-Biserica din Ţaga, (com. Ghiolţ) jud. Cluj, 1820, Sf. Ioan Botezătorul, demolată în 9-10 mai 2006

Răzvan Robu