„În ultimul moment s-au acordat subvenţiile. Ne mint ca porcii”. 5,3 % penalizări din partea Comisiei Europene. „Agenţia de Plăţi este lăsată în voia sorţii”. „Fermierul fără profit pleacă la oraş şi devine cerşetor”
Toate calculele arată că fermierii pierd
Directorul DADR a menţionat că, pe lângă creditele pe care le au contractate majoritatea fermierilor, mai este şi problema TVA. „Ei, teoretic, au dreptate şi nimeni nu poate să îi contrazică. În momentul în care fermierii au văzut că trebuie să plătească TVA şi primesc subvenţiile cu întârziere, este normal că s-au supărat. Cu atât mai mult cu cât subvenţiile primite de fermierii români sunt cam o treime din cele pe care le primesc ceilalţi fermieri din Uniunea Europeană. Majoritatea fermierilor au credite. Sigur că fermierii îşi fac anumite calcule în funcţie de subvenţia pe care urmează să o primească. Ei îşi calculează bugetul în funcţie de data la care ştiu că trebuie să îşi primească subvenţia, iar dacă nu se respectă termenul, este normal că suferă. Nu au cum să nu fie supăraţi. Toată speranţa mea este ca, în anul 2009 şi anul viitor, să nu fie întârzieri şi să încercăm să le dăm mai repede decât până acum”, a precizat Ivan.
Neglijenţa ne-a costat 5,3 milioane de euro
Pe lângă pierderile pe care le suportă fermierii, statul plăteşte penalizări pentru fiecare lună în care se înregistrează întârzieri la plata subvenţilor. Potrivit art. 9 din Regulamentul Comisiei Europene 883/2006, toate cheltuielile suplimentare efectuate faţă de marja de 4 % se reduc cu 10 % pentru o întârziere de până la o lună, cu 25 % pentru o întârziere de până la două luni, cu 45 % pentru trei luni şi cu 70 % pentru patru luni. În plus, pentru o întârziere de mai mult de patru luni, nu se mai deduc cheltuieli de către Comisia Europeană. Pe baza acestui regulament, România a fost deja penalizată cu 5,3 milioane de euro pentru plăţile efectuate în perioada octombrie 2008 – martie 2009. Următoarea penalizare pe care statul român ar putea să o suporte este de 8,6 milioane de euro pentru plăţile efectuate „după ureche” în perioada iulie – octombrie 2008. Ivan a declarat că aceste penalizări pe care România le suportă se datorează, parţial, măsurilor legislative pe care Guvernul întârzie să le ia. „Marea prostie care s-a făcut vine din guvernarea 2005 – 2008. În 2005 – 2006, trebuia făcut Planul Naţional de Dezvoltare a Agriculturii. Acesta trebuia acompaniat de măsuri legislative care să permită realizarea cotelor la fiecare cultură în parte. Asta însemnă desemnarea tuturor mijloacelor de sprijinire financiară interne şi pregătirea instrumentelor pentru primirea banilor de la UE. În 2007 nu am luat niciun ban, s-a semnat intrarea în UE, nu aveam pregătit nimic pentru primirea banilor de la UE, dar ne-am dat cotizaţia de un miliard şi nu mai ştiu cât. Dar nici acest aspect nu a fost un semnal de alarmă suficient, pentru că agricultura a avut, în perioada aceea, vreo patru sau cinci miniştri. Funcţionarea Agenţiei de Plăţi au lasat-o absolut în voia sorţii”, a conchis Ivan.
Fermierii clujeni, dezavantajaţi de stat
Majoritatea fermierilor clujeni sunt nemulţumiţi de modul în care se face agricultura la ora actuală, de legislaţia existentă şi de problemele pe care le întâmpină în accesarea fondurilor europene. „În Europa, fermieriul nu are pierderi. Fermierul fără profit pleacă la oraş şi devine cerşetor. În UE se găsesc întotdeauna fonduri pentru a-i ajuta pe fermieri”, este de părere directorul companiei Zahărul Luduş, Ioan Armenean. Lipsa unei pieţe de desfaceri transparente şi corecte, lipsa interesului statului pentru a găsi pârghii astfel încât să poată fi accesaţi banii europeni sunt problemele de care cei mai mulţi agricultori se lovesc. „Nu avem unde vinde, nu avem unde depozita, iar când, într-un final, reuşim să ne vindem produsele ne dăm seama că sunt tot felul de bişniţari care ne iau marfa şi nu recuperăm banii. Şi alte unităţi cu care lucrăm nu ne dau banii la timp, în loc de două luni, cât e termenul de plată, ne trezim că ne primim banii după trei, patru luni. Dacă luăm în calcul preţul de producţie şi cel de desfacere, nu avem cum să rămânem cu profit”, a declarat membrul Asociaţiei Utilizatorilor de Apă, Teodor Blaga. În completarea acestuia, Turdean a dat vina pe neimplicarea fermierilor în luarea deciziilor. Preşedintele AUA este de părere că implicarea activă a fermierilor în luarea deciziilor guvernamentale ar putea să rezolve o parte din problemele existente. „La ora actuală, kilogramul de grâu este 30 de bani. Avem nevoie de 13 tone de grâu ca să ne acoperim cheltuielile de producţie. Toate aceste probleme de care ne lovim zilnic se datorează ministerului. Nu există o strategie în Ministerul Agriculturii. Nu există fermieri implicaţi în luarea hotărârilor în plan guvernamental. În UE, fermierii sunt implicaţi în luarea deciziilor, pentru că aşa este normal. Noi cunoaştem cel mai bine problema, nu miniştrii mincinoşi”, este de părere Emil Turdean.
Silvia Boncuţiu