Fondurile europene si “bocancul din gura” agricultorilor

 

Agricultura românească este “la pământ”. Chiar şi aşa, de fiecare dată când un producător “mai răsărit” doreşte să dezvolte un proiect care să revigoreze agricultura de Ev Mediu a Românniei, se trezeşte cu un “bocanc în gură” din partea autorităţilor. Unul dintre cele mai noi cazuri în care un producător agricol a fost blocat în accesarea de fonduri europene este cel al Societăţii Agricole Arieşul.  

 

 

Societatea Agricolă Arieşul a pierdut 1.100.000 lei din cauza unor interese ascunse. Ferma al cărui domeniu de activitate este producţia de culturi de cereale şi produse leguminoase a pierdut fondurile UE prin care urma să achiziţioneze utilaje moderne, din cauza unor “manevre”. Societatea a depus la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) un proiect pentru modernizarea fermei aflate în comuna clujeana Luna. Fondurile solicitate se încadrează în Axa I, prin măsura 121. Aceasta se referă la „Modernizarea exploataţiilor agricole”, astfel încât societatea să se adapteze standardelor europene. 

 

Proiectul de „Modernizare a fermei vegetale” este singurul proiect din judeţul Cluj în acest domeniu şi a trecut de două etape cu 61 de puncte, adică maximul pe care îl putea obţine. La Bucureşti, societatea a fost depunctată şi nu a mai primit fondurile solicitate. Prin proiectul depus, Societatea Agricolă Arieşul urma să achiziţioneze utilaje pentru a cultiva eficient cele 900 de hectare pe care le deţine. În total, 650 de familii au acum de suferit din cauza penalizării primite.  

 

În judeţul Cluj, în acest an, au fost depuse patru proiecte pe fonduri europene prin care s-au  solicitat bani pentru agricultură. Acestea urmau să beneficieze de la Uniunea Europeană de 50 % din suma solicitată, urmând ca restul de bani să fie suportaţi de către beneficiar. Din cele patru firme care au depus proiecte în judeţul Cluj, trei au ca obiect de activitate zootehnia, iar una produsele vegetale. Cu alte cuvinte, Societatea Agricolă Arieşul a fost singura care a solicitat astfel de fonduri pentru culturi. Proiectul depus a obţinut 61 de puncte la APDRP Cluj. Lista naţională a proiectelor eligibile a pornit de la zero puncte, până la 100 de puncte. Proiectul fermei a obţinut punctajul maxim pentru condiţiile existente. Cele 39 de puncte pe care nu le-a putut strânge se datorează faptului că zona de activitate nu este una defavorizată, administratorul nu este femeie, nu are sub 40 de ani şi, nu în ultimul rând, este o societate agricolă care funcţionează în baza Legii 36/1991 şi nu una comercială. Astfel, proiectul a obţinut cele 61 de puncte în Cluj, aceeaşi situaţie s-a menţinut şi la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 6 Nord-Vest Satu Mare şi a plecat către APDRP Bucureşti eligibil cu 61 de puncte. Potrivit unor surse, solicitantul “a pierdut proiectul la APDRP la Bucureşti în condiţii suspecte, motiv pentru care s-a solicitat analiza proiectului în comisia de agricultură din Camera Deputaţilor”.   “Sperăm să se facă dreptate”  Societatea Agricolă Arieşul din comuna Luna, judeţul Cluj, a fost constituită acum mai bine de 20 de ani şi deţine în patrimoniu 900 de hectare luate în arendă de la aproximativ 650 de familii. Această societate este autorizată să producă, prelucreze şi să comercializeze seminţe, având oameni atestaţi pentru aceste activităţi. În prezent, ferma lucrează cu utilaje agricole vechi, care necesită reparaţii frecvente, motiv pentru care productivitatea nu se ridică la nivelul comenzilor. Prin măsura 121, societatea urma să achiziţioneze două tractoare, utilaje de pregătire a solului, benzi transportoare, un selector de seminţe, un uscător de cereale, o remorcă de transport, o maşină de ierbicidat cu lăţime de lucru de 20 de metri şi alte utilaje  necesare pentru a se conforma standardelor europene. Companiile de la care urmau să fie achiziţionate utilajele sunt membre UE şi oferă cursuri de specializare pentru angajaţii societăţii. Administratorul Societăţii Agricole Arieşul, Laurenţiu Tor, a explicat reporterilor Gazeta de Cluj cu ce probleme se confruntă în momentul de faţă, situaţie care, cel mai probabil, va persista dacă proiectul depus nu va fi reevaluat. “Utilajele cu care lucrăm noi acum sunt deficitare. Am depus proiectul pentru că avem nevoie, într-adevăr, de utilaje noi pentru ca să ne putem desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii. Când am gândit proiectul, am luat în calcul faptul că noi trebuie să plătim peste un milion de lei pentru achiziţionarea utilajelor. Din acest punct de vedere, am găsit o formulă prin care să putem achita suma respectivă, adică urma să contractăm alte lucrări pe care să le efectuăm cu utilajele noi. Acum, dacă nu primim fondurile, suntem obligaţi să contractăm alte persoane care să desfăşoare serviciile pe care urma să le prestăm noi. Riscăm ca, dintr-o societate profitabilă, să ajungem să nu mai fim competitivi”, a declarat Laurenţiu Tor. Administratorul societăţii a precizat că, la nivelul judeţului Cluj, nu este vorba de rea voinţă, dar situaţia se schimbă în capitală. “Cei de la Cluj au încercat să ne ajute. Noi am depus o contestaţie, dar nu am primit un răspuns favorabil. Acum am înaintat o scrisoare către Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor şi putem doar spera că se va face dreptate”, a mai declarat Tor. Regulile contestaţiilor la acest gen de proiecte sunt, aparent, ciudate. În momentul în care un proiect nu este selectat, se poate depune contestaţie. Termenul de răspuns la contestaţie este de 10 zile, urmând încă 30 de zile în care se mai poate reveni asupra hotărârii finale. Aproximativ 900 de persoane, angajate în cadrul asociaţiei, aşteaptă acum răspunsul comisiei de agricultură, răspuns de care depinde activitatea şi rentabilitatea fermei.  

 

“Sunt multe nuanţe” 

 

În baza măsurii 121 au fost depuse 1700 de proiecte. Dintre acestea, au fost alese 480 de proiecte, pentru care s-au suplimentat fondurile. În total, au fost alocate circa 200 de milioane de euro.  Proiectul Societăţii Agricole Arieşul a fost depunctat la Bucureşti în urma unor norme introduse după data depunerii proiectului. Cele 10 puncte s-au pierdut în conformitate cu prevederile art. 7 din Ghidul Solicitantului, prevederi care, potrivit lui Tor, au fost modificate ulterior şi nu ar fi trebuit luate în calcul pentru această sesiune. Această poziţie nu este împărtăşită de directorul Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 6 Nord-Vest Satu Mare, Sorin Ioan Radu, care a declarat că este puţin probabil ca proiectul să fi fost evaluat după astfel de criterii. “Acele puncte i s-au tăiat la Bucureşti din cauza unui criteriu privind procesarea la nivelul firmei. Sunt multe nuanţe. O fermă vegetală, care îşi prevede şi o capacitate de prelucrare a produselor agricole, primeşte 10 puncte. La acest criteriu au fost foarte multe nuanţe şi interpretări, atât din partea celor care au solicitat fondurile, cât şi din partea celor care au evaluat proiectele. Se pot interpreta, după caz, aceste prevederi. Probabil că atât colegii de la Cluj cât şi noi am încadrat proiectul lor ca pe o capacitate de procesare, dar interpretarea Bucureştiului a fost diferită”, a declarat Radu. Acesta a mai declarat că nu este vorba de rea voinţă, dar competiţia a fost mare pe aceste proiecte, motiv pentru care s-au suplimentat fondurile iniţiale. “Lista proiectelor care urmau să fie alese se oprea undeva la jumătatea celor care au întrunit 61 de puncte. S-au suplimentat fondurile pentru sesiunea aceasta, pentru a-i putea ajuta pe cât mai mulţi solicitanţi, dar disponibilul de fonduri nu a permis o suplimentare mai mare. Au beneficiat de fonduri doar proiectele care au obţinut 61 de puncte, astfel încât să nu se facă discriminări”, a mai precizat Radu.  Potrivit APDRP Stau Mare, Societatea Agricolă Arieşul nu a prezentat în memoriul depus un titlu de proprietate pentru spaţiul în care urmau să fie amplasate utilajele de procesare. Acesta reprezintă, de fapt, motivul pentru care ferma a pierdut cele 10 puncte. Administratorul societăţii, Laurenţiu Tor, combate aceste afirmaţii. “Asta este o făcătură, nu are nicio legătură cu realitatea. Noi am specificat clar unde vor fi amplasate utilajele de procesare. Mai mult, am depus şi extrasul de carte funciară, titlul de proprietate şi tot ce era necesar pentru a îndeplini condiţiile”, a declarat Tor.    

 

Societatea Agricolă Arieşul nu numai că nu a primit fondurile solicitate, dar se află şi printre cei 10 % ghinionişti care nu au primit subvenţiile pentru anul 2008 pentru suprafaţa de teren cultivată. Suma pierdută se ridică la 400.000 de lei, care ar fi trebuit să intre în contul societăţii până în 30 iunie.