Jaful, Rus si infractorii

Jaful de la Banca Transilvania din luna februarie a anului în curs a ţinut prima pagină a ziarelor şi a jurnalelor de ştiri doar câteva zile, asta în condiţiile în care un asemenea jaf nu a mai avut loc în România de peste 50 de ani. Chiar şi aşa, acest jaf poate însemna începutul sfârşitului pentru lumea interlopă clujeană, afiliată unor nume puternice din cadrul Poliţiei Române. Din informaţiile noastre, banda care a acţionat la sediul BT de la Union a fost coordonată de două „nume grele” ale lumii interlope clujene, Luduşan şi Toma Rus.  

Unde-s hoţii?

Gazeta de Cluj v-a prezentat săptămâna trecută faptul că, după patru luni de la celebrul jaf de la sucursala Băncii Transilvania din cartierul Mănăştur, Poliţia nu are niciun suspect. Mai mult, din declaraţiile oficialilor IPJ Cluj, până în momentul de faţă nu există nicio pistă concludentă care să îi îndemne pe anchetatori să găsească vinovaţii pentru cel mai ciudat jaf din istoria modernă a României. Gazeta de Cluj vine, în această săptămână, în ajutorul Poliţiei Române şi îi îndrumă pe vajnicii noştri apărători ai legii şi siguranţei naţionale cu o informaţie care va elucida, cel mai probabil, întreaga „tărăşenie” din spatele jafului din februarie. Mai mult, aşteptăm ca reprezentanţii Băncii Transilvania să se prezinte la sediul redacţiei Gazeta de Cluj, pentru a ne înmâna recompensa de 25.000 lei, promisă pentru orice informaţie care va duce la prinderea hoţilor.

Interlopii clujeni vs. Poliţia Română

Sucursala din Mănăştur a Băncii Transilvania a fost „spartă” în urmă cu aproximativ patru luni. Hoţii au reuşit să fugă cu aproximativ 60.000 de euro din banii băncii în mai puţin de două minute. Rapizi, siguri pe ei, cu un plan bine pus la punct, cei doi hoţi care au intrat în bancă au reuşit să „îi sărăcească” pe bancheri de o sumă frumuşică de bani, care, din fericire, a fost asigurată, astfel niciun clujean nu a avut, direct, de suferit de pe urma jafului. Totuşi, această situaţie a trezit o mulţime de semne de întrebare: cine au fost hoţii, cine a dat ordinul, dacă au avut o persoană în interiorul bancii care le-a furnizat informaţiile necesare. Totuşi, mai important credem că este faptul că, la patru lui de la jaf, Poliţia nu are nicio pistă care să-i îndrepte spre criminali, fiind foarte probabil ca răspunsul la aceste întrebări să nu-l aflăm niciodată. Din informaţiile pe care le deţinem, faptul că ancheta la jaful cu pricina se desfăşoară atât de greu este rezultatul „intervenţiilor” pe care o serie de poliţişti şi interlopi aflaţi în legătură directă cu Toma Rus şi cu banda de spărgători le au cu organele de cercetare. Astfel, surse extrem de bine informate din cadrul Poliţiei ne-au confirmat că au primit ordin expres de la „mai marii” poliţiei să tergiverseze cât se poate de mult acest caz, pentru ca opinia publică să uite de jaf. Din informaţiile noastre, spargerea de la Banca Transilvania a fost instrumentată de o bandă de hoţi profesionişti, aflaţi sub atenta îndrumare a lui Mureşan Sorin, zis şi Luduşul, personaj notoriu, cunoscut mai ales pentru rolul său primordial în lumea interlopă clujeană. Luduşul este, printre altele, omul de legătură al lui Toma Rus în lumea subterană a afacerilor cu maşini, haine şi bijuterii furate, clonare de carduri sau trafic de droguri sau persoane. Gazeta de Cluj v-a relatat în repetate rânduri faptul că Luduşul, numele sub care este cunoscut în lumea interlopă clujeană, ar fi săvârşit o serie de acte cu caracter reprobabil. Ca un amănunt esenţial, în preajma jafului de la Banca Transilvania, Luduşul a fost văzut în compania unor cunoscuţi spărgători de maşini blindate, fiind foarte probabil ca aceia să fie cei care au dat spargerea în Mănăştur. Cea mai importantă „afacere” a lui Luduşul este legată de o tranzacţie cu ceasuri şi bijuterii de colecţie. Astfel, în urmă cu câţiva ani, o tânără care lucra ca menajeră la un potent om de afaceri italian, i-a furat din seif o colecţie de ceasuri şi bijuterii, valoarea estimată a obiectelor furate fiind de 500.000 de euro. Italianul, observând jaful, a făcut, prin consulatul general al Italiei în România, o plângere pentru recuperarea pagubei. Plângerea s-a transmis spre soluţionare BCCO Cluj-Napoca, compartiment care, în mod normal, se ocupă de acest fel de dosare. Între timp, ceasurile cu pricina au fost vândute prin intermediul lui Luduşan, acesta, ulterior, împreună cu Toma Rus propunându-i italianului să îşi răscumpere ceasurile de la persoanele care le-au achiziţionat. Italianul, dorind să îşi recupereze colecţia, a plătit 500.000 de euro pentru ceasuri şi şi-a retras plângerea. Prin acest mod, Luduşan, împreună cu Toma Rus „s-au făcut” cu o jumătate de milion de euro. Câteva exemple de acte cu caracter reprobanil la care s-a dedat Luduşul fac referire la asta. Din nefericire, aceasta nu este singura ilegalitate comisă de Luduşan.  Astfel, finul acestuia Chira Ciprian, de asemenea un cunoscut al mediului infracţional clujean, l-a „ţepuit” pe un cetăţean onest de mai bine de 40.000 de euro, evident cu ajutorul naşului. Astfel, actuala soţie a lui Chira, avocatul clujean Ioana Balaci Chira, a fost „cuplată” mai bine de zece ani cu un cetăţean care lucra în Italia. Omul cu pricina îi trimitea bani constant pentru a se întreţine. Cu câteva luni înainte de a se despărţi, Ioana Balaci l-a cunoscut pe Ciprian Chira, cu care a început o relaţie amoroasă.  Între timp, concubinul din Italia i-a trimis Ioanei bani pentru achiziţionarea unei case şi a unui teren de 2400 mp în Floreşti. Eroarea fatală a fost că acesta a trecut pe numele concubinei atât casa, cât şi terenul. Când a constat că a fost înşelat, cetăţeanul le-a cerut socoteală Ioanei Balaci şi lui Ciprian Chira. La întrevedere, Chira a venit însoţit de Luduşan, care l-a ameninţat pe cetăţeanul păgubit că va avea grijă Toma Rus de el, dacă nu îşi va lua gândul de la cei 40.000 de euro. Pe terenul achiziţionat din banii cetăţeanului nenorocit, cei doi, actualmente soţ şi soţie, au construit un ansamblu rezidenţial. Şi, ca o mică dovadă a caracterului celor doi actuali soţi, informaţiile noastre confirmă faptul că Ioana Chira a fost prinsă în timp ce folosea un card falsificat în Italia pentru a achiziţiona o curea de zece euro.

La Gherla, degeaba

O altă „mârlănie” marca Luduşan şi Chira face referire la un caz extrem de complicat, în care un tânăr a fost încarcerat timp de 14 luni la penitenciarul din Gherla, fără ca acesta să comită fapta pentru care a fost acuzat. Astfel, Chira a intrat în conflict cu un tânăr clujean, iar în urma unei altercaţii petrecute în 2005 pe o terasă din centrul municipiului, tânărul cu pricina i-a aplicat doi pumni în figură. La zece zile după incident, poliţia l-a arestat pe tânărul clujean, instanţa condamnându-l la 14 luni de închisoare cu executare. Problema este că, în urma altercaţiei, Chira a reclamat faptul că acesta i-ar fi furat o brăţară de 40 de grame din aur. Or, varianta lui Chira este susţinută de un singur martor, din cei 18 audiaţi în timpul procesului, ceilalţi, indiferent că erau martorii acuzării sau ai apărării, afirmând, atât la audierile de la poliţie cât şi în faţa instanţei, că lui Ciprian Chira nu i s-a furat brăţara. Întreaga „manevră” a fost orchestrată de Luduşan, pentru a se impune în rândul interlopilor clujeni şi pentru a da un exemplu că nu este bine ca nimeni să se pună cu el. Evident, tot scandalul a fost orchestrat cu ajutorul lui Toma şi a relaţiilor sale din justiţia clujeană.

Sediul Băncii Transilvania jefuit de cei doi infractori aparţine, de drept, societăţii comerciale Piscicola. Totuşi, spaţiul cu pricina a fost închiriat pentru 200 de euro pe lună comisarului Toma Rus, fost adjunct al Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Controversatul comisar clujean a subînchiriat, ulterior, spaţiul cu pricina Băncii Transilvania, pe o sumă de 35 de ori mai mare decât valoarea iniţială. Pentru acest contract, Toma Rus a fost anchetat de către DNA, dar procurorii au considerat că acesta nu s-a făcut vinovat de nicio ilegalitate. Ca o „coincidenţă”, fostul director al Piscicola, care a semnat actul de închiriere lucrează, în momentul de faţă, la Banca Transilvania.