Teoretic, planul Urbanistic General (PUG) al Clujului nu a fost finalizat până acum din cauza unui cerc vicios al avizelor pe care proiectul trebuie să le primească de la Primăria Cluj Napoca, Consiliul Judeţean Cluj şi Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Cluj. Reprezentanţii instituţiilor îşi pasează răspunderea de unul la altul, însă practic, avizarea PUG-ului este împiedicată de “bornarea” oraşului, lucrare care ar trebui făcută de municipalitate. Pe de altă parte, delimitarea prin borne topografice a străzilor din Cluj Napoca este, în opinia specialiştilor, o tehnică învechită comparativ cu realizarea unor trasee digitale.
Potrivit noului PUG, Clujul a fost împărţit în trei zone de importanţă: zona de locuire, zona de urbanizare, unde au fost incluse şi zona Borhanci, şi zona de restructurare de 593 de hectare, care se suprapune peste fosta zonă industrială şi un parcelar riveran de 250 de hectare. Potrivit noului PUG, 60% din suprafaţa municipiului reprezintă zona de locuinţe, mai exact 1.660 de hectare, 25 de hectare reprezintă spaţiile de servicii, 197 de hectare zona de activităţi economice, zona mixtă are 47 de hectare, iar 147 de hectare este zona verde nou constituită. De asemenea, se măreşte zona protejată din centrul oraşului la 614 hectare, datorită includerii Canalului Morii şi a Someşului.
În momentul de faţă, conform reprezentanţilor municipalităţii, evoluţia planului stă în două avize: unul de la CJ Cluj, celălalt de la OCPI Cluj. Însă, avizul pe care Consiliul Judeţean Cluj trebuie să îl elibereze este legat de avizul Oficiului judeţean de Cadastru, care trebuie să avizeze o serie de măsurători topo pe care ar trebui să le facă municipalitatea clujeană.
Practic, beneficiarul acestui proiect este primăria clujeană. Conform unor informaţii din cadrul OCPI Cluj, municipalitatea a comandat lucrările topo (Realizarea suportului topografic al planului urbanistic general pentru municipiul Cluj-Napoca), însă până în momentul de faţă Primăria Cluj Napoca nu a semnat procesul verbal de recepţie al acestor lucrări, chiar dacă acest lucru ar fi trebuit să se întâmple.
“Din punctul de vedere al primăriei şi al proiectatului, PUG-ul nou este gata de la finalul anului 2011. PUG-ul mai aşteaptă aviz de la Consiliul Judeţean şi apoi poate fi adoptat ca HCL pentru intrarea în vigoare. În momentul în care vom avea acest aviz, se va convoca o şedinţă deîndată pentru adoptarea acestui regulament aşteptat de toţi clujenii cu nerăbdare”, arată un răspuns al biroului mass-media din cadrul municipalităţii clujene.
PUG-ul transformat într-un labirint
Situaţia PUG-ului este total atipică pentru că fără recepţia lucrărilor de ridicare topo, în mod normal, PUG-ul Clujului ar fi imposibil de trasat.
“Este destul de ciudat modul în care arhitecţii care s-au apucat de acest proiect au reuşit să îl facă fezabil fără să aibă ridicarea topo, care înţeleg de la dumneavoastră că nu a fost încă recepţionată. Pe de altă parte, eu am văzut proiectul respectiv şi îmi ridică destul de multe semne de întrebare. Sunt o serie de direcţii, făcute peste PUG-ul care era în vigoare în anii 70, au apărut o serie de profiluri care nu se regăsesc în teren, iar codurile europene pentru catalogarea structurilor existente la faţa locului sunt complet greşite”, explică unul dintre arhitecţii din Cluj.
De asemenea, el mai adaugă şi faptul că arhitecţii care au consultat proiectul Planului Urbanistic General al Clujului prezintă o serie de greşeli.
“PUG-ul are multe aberaţii pentru că hărţile au fost făcute fără a studia realitatea din teren. Există foarte multe parcele care nu se regăsesc pentru că nu s-au documentat corect cei care au făcut lucrarea. O să vedeţi că după ce va fi adoptat, PUG-ul va genera o adevărată avalanşă de procese pentru că va fi uşor contestabil. De fapt asta s-a şi urmărit! Nu a fost aprobat până acum pentru că fiecare birou mare de arhitectură a urmărit să obţină o reglementare mai bună unde are în derulare proiecte şi, nu în ultimul rând, l-au făcut contestabil din acelaşi motiv. Cei care ştiu hibele PUG-ului vor putea profita din asta”, spune arhitectul clujean sub protecţia anonimatului.
Cine a făcut proiectul
Licitaţia pentru PUG a fost câştigată de Universitatea Tehnică Cluj Napoca (UTCN) care a cerut pentru realizarea PUG-ului 2,4 milioane de lei fără TVA. Pe lângă arhitecţii UTCN-ului s-au mai asociat birourile de arhitectură Planwerk şi Bogart, subcontractorii USAMV şi societăţile IHS România şi DASAT Invest. DASAT Invest este deţinută de profesorul UTCN, Gavril Torsin, cealaltă societate, IHS Romania (Institute for Housing and Urban Development Studies Romania) este deţinută de off-shore-ul Institute for Housing and Urban Development Studies BV, de Nicolaie Ţarălungă şi de Sorina Racoviceanu
PUG-ul vechi de 12 ani
În momentul de faţă, Planul Urbanistic General a fost conceput în 1999, însă de atunci, strategia de dezvoltare a oraşului a depăşit acest PUG. Spre exemplu, în 1999 nu exista actualul flux rutier sau cele două mari centre comerciale din oraş. Zona centrală a oraşului care ar trebui supravegheată şi reglementată prin intermediul unui PUZ (Plan Urbanistic Zonal) este în „aer” din pricina faptului că Primăria nu este în stare să comunice cu societatea care a obţinut trasarea PUZ-ului central. Acest plan ar trebui să includă Zona Centrală Protejată, arie în care se află Centrul Istoric al municipiului, dar în care prin lipsa unor reglementari clare au apărut şi vor continua să apară construcţii care în mod normal nu ar avea ce căuta într-un spaţiu arhitectural protejat. Zona centrului istoric al oraşului (600 de hectare) este delimitată între Fabrica de bere „Ursus” (la Vest), zona Gării (la Nord), strada Tutunului din cartierul Mărăşti (la Est) şi strada Măceşului din cartierul Zorilor (la Sud).
Crina Crainic
