George Becali ar putea primi doar un spor pentru dosarul Valiza

Magistraţii de la Judecătoria Sectorului 5, în arenda căreia se află Penitenciarul Rahova, ar putea să-i prelungească pedeapsa lui Gigi Becali pentru şase luni până la un an în Dosarul Valiza. Situaţia Universităţii Cluj este incertă, în speţă putând fi penalizaţi ulterior şi sportivii clujeni. Surse din domeniul fotbalistic spun că cei de la Cluj implicaţi în dosar, Alin Banceu şi Anton Doboş, au dispărut din şmecherie.

În acea perioadă Universitatea Cluj era finanţată de Primăria municipiului Cluj-Napoca condusă de Emil Boc, acesta urmând să fie ulterior numit prim-ministru. Gigi Becali a fost condamnat săptămâna trecută în dosarul Valiza prin care ar fi vrut să mituiască jucătorii de la Universitatea Cluj cu o valiză de 1,7 milioane de euro.

Ce spune rechizitoriul?

Rechizitoriul a fost întocmit de procurorii Claudiu Dumitrescu şi Mariana Alexandru, la acea vreme procurori şefi anticorupţie din cadrul secţiei de combatere a corupţiei a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Rechizitoriul este datat 16.12.2008, iar George Becali a fost cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită prevăzută de art. 255 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000(două fapte) şi a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătura privată aflată în legătură directă cu infracţiunea de corupţie prev. De art. 290 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal şi art. 75 lit. a Cod Penal.

Finanţatorul Stelei, Gigi Becali, a fost achitat pe fond în dosarul Valiza de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), la fel ca şi ceilalţi inculpaţi din acest caz. Judecătorii au decis că în acest caz, “premierea” jucătorilor de la U Cluj nu poate fi considerată mită, arăta Răzvan Robu într-un articol iniţial. Pentru a ajunge la acest verdict, procesul a durat mai bine de 1.000 de zile, iar Dosarul “Valiza” a fost în pericol de prescriere.

Pe 18 decembrie 2008, finanţatorul clubului Steaua, George Becali, şi antrenorul echipei naţionale de fotbal a României de la acea vreme Victor Piţurca au fost trimişi în judecată de procurorii DNA. Becali este acuzat, în ‘Dosarul Valiza’, de dare de mită şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar Victor Piţurca este acuzat de favorizarea infractorului, în legătură cu infracţiunile de corupţie. Iniţial, acest dosar s-a judecat la Curtea de Apel Cluj, dar între timp, Becali a devenit europarlamentar, astfel că procesul a fost mutat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Această instanţă, cu un complet format din trei judecători, a decis că Gigi Becali, Teia Sponte, Alina Florentina Ciul, Victor Piţurcă şi Radu Gheorghe Marino să fie achitaţi de acuzaţiile care li se aduc. Cel de-al şaselea inculpat, clujeanul Raul Volcinschi, a decedat pe parcursul procesului, astfel că instanţa a retras acuzaţiile care i s-au adus.

Interesant este că nu toţi judecătorii din complet au votat pentru achitarea lui Becali şi a celorlalţi inculpaţi. Dacă preşedintele completului, Ştefan Pistol, şi judecătoarea Cristina Geanina Arghir au hotărât, pe lângă achitare, şi ridicarea sechestrului asigurator pus pe suma de 1,7 milioane de euro ce aparţin lui Gigi Becali şi lui Teia Sponte, judecătoarea Mariana Ghena, s-a opus achitării celor cinci şi a decis cu opinie separată condamnarea acestora la pedepse cuprinse între un an şi trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în 11 mai 2006, finanţatorul FC Steaua ar fi promis fiecărui jucător al clubului „Gloria 1922 Bistriţa” sume de bani cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro pentru ca aceştia să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu prevăzute în contractele de muncă, Regulamentul intern al clubului şi în Regulamentul Federaţiei Române de Fotbal. Concret, fotbaliştilor de la Bistriţa li se cerea să-şi apere corect şansele şi să obţină un rezultat favorabil în meciul cu Rapid Bucureşti din 12 mai 2006.

Doi ani mai târziu, în perioada 4-7 mai 2008, Becali a oferit suma de 1.700.000 de euro jucătorilor de la „Universitatea Cluj” aflaţi pe foaia de joc pentru meciul din etapa a 34-a Campionatului Naţional de Fotbal – Liga I – aproximativ 100.000 de euro pentru fiecare, aceştia urmând, la fel ca în cazul precedent, să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu, să-şi apere corect şansele şi să câştige meciul cu „CFR 1907 Cluj”, preciza DNA.

Procurorul a arătat că George Becali trebuie condamnat pentru dare de mită şi trei fapte de fals în înscrisuri sub semnătură privată la o pedeapsă privativă de libertate. Procurorul a cerut patru ani de închisoare pentru fapta de dare de mită şi doi ani de închisoare pentru faptele de fals. Pedeapsa cu executare a cerut şi pentru avocata Alina Florentina Ciul, pentru care a solicitat stabilirea unei pedepse de doi ani de închisoare pentru faptele de favorizare a infractorului şi fals. De asemenea, procurorul a cerut pedepse cu suspendare pentru mâna dreaptă a lui George Becali, Teia Sponte, pentru Gheorghe Marino şi Victor Piţurca. Pentru toţi cei trei procurorul a cerut condamnarea la câte doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

Procurorii cu ochelari de cal

Însă, această achitare nu este o surpriză pentru jurişti şi avocaţi. Pe de o parte, prevederile codului penal care amendează acest gen de dare de mită nu sunt clare, iar pe de altă parte, procurorii DNA au deschis acest caz într-un mod cu totul neprofesionist. Pe de o parte Becali a declarat că banii erau destinaţi pentru “premierea” jucătorilor de la U Cluj, pe de altă parte, procurorii au susţinut că este vorba de mită. Însă, atunci când un sportiv câştigă o competiţie, el este “premiat” şi medaliat cu diverse bunuri, inclusiv sume de bani, iar în această situaţie nimeni nu consideră că sportivul respectiv este mituit.

“Când eşti procuror îţi pui întrebările înainte de a trimite pe cineva în judecată că altfel e represiune nedreaptă. Mai mult, întrebările se pun pe băncile facultăţii, nu când ajungi într-o funcţie prin care poţi face rău! Procurorii ar fi trebuit să se întrebe la modul cel mai elementar: vine patronul unei firme de IT şi îi spune angajatului că dacă trage tare şi îşi face treabă la timp şi excelent, îl premiază. Asta e dare de mită?! Becali le-a spus ălora de la U că dacă joacă corect şi bine şi le fac probleme celor de la CFR, primesc prime! Unde e mita aici? Fundaţiile care sponsorizează studenţi şi acordă burse celor care învaţă foarte bine, pot fi acuzate de dare de mită? Normal că prevederile codului penal sunt interpretabile, că de asta suntem oameni şi nu maşini! Plus că în acest caz nu a fost consumat actul de dare de mită, adică banii nu au fost daţi!”, este de părere avocatul penalist Liviu Bejenar.

Conform codului penal, “Fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi”. În acest context, fotbaliştii, doctorii ori judecătorii sunt consideraţi “funcţionari”. Însă, dacă un sportiv primeşte o sumă de bani pentru a excela într-un meci, se consideră că este premiat. Dar dacă un chirurg sau un judecător, primeşte câteva mii de euro pentru a duce la bun sfârşit o operaţie sau a da un verdict just, se consideră mită.

Tiberiu Hrihorciuc