La sfârşitul săptămânii trecute, Ministrul pentru Păduri, Lucia Varga, a prezentat ultimul raport al Curţii de Conturi privind defrişarea pădurilor din România, iar zona Clujului se află printre primele locuri la capitolul tăierilor ilegale de lemn. Dacă la nivel naţional, în 20 de ani s-au defrişat ilegal circa 80 de milioane de mc de lemn, la Cluj, într-un singur an au fost tăiaţi 60.000 de metri cub de lemn.
Într-o poziţie publică, ministrul pentru Păduri, Lucia Varga, a arătat situaţia dramatică în care se află pădurile din ţară. Ea a prezentat un raport al Curţii de Conturi a României conform căruia paguba totală estimată a defrişărilor ilegale ajunge la circa cinci miliarde de euro.
„Conform raportului Curţii de Conturi, din 1990 până în 2011, s-au tăiat 80 de milioane de metri cubi de masă lemnoasă, s-a tăiat ilegal. Paguba este estimată la 5 miliarde de euro. S-a tăiat de unde nu trebuie şi s-a furat practic, creând dezechilibre care au făcut să avem scurgeri de pe versanţi, să avem alunecări de teren, să avem torenţi, cum îi vedeţi din păcate şi în aceste zile”, a declarat ministrul Varga la finele săptămânii trecute.
Însă, conform aceluiaşi raport, Clujul se află printre primele locuri la defrişări ilegale.
“Am constatat în judeţul Cluj că fosta conducere a Direcţiei Silvice a transformat pădurarii din lucrători silvici în achizitori de lemne, lucru nepermis de lege. Ei achiziţionau lemn în numele statului cu borderouri de achiziţii, plăteau proprietarilor şi transportau apoi lemnul la firme de prelucrare a masei lemnoase. Ulterior, nu au mai achiziţionat de la proprietari, au tăiat ei şi şi-au făcut partea leului. Sunt 16 pădurari în această situaţie. Am venit la faţa locului să mă conving că datele prezentate în raportul Direcţiei înaintat Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice se adeveresc sau nu. Din păcate am constatat că problemele semnalate sunt reale. Mi s-a spus în raport că 60.000 de metri cubi de lemn au fost tăiaţi ilegal din 2012 până în prezent. Este volumul de masă lemnoasă la care ar fi avut dreptul judeţul Cluj pe durata unui an”, a arătat ministrul Lucia Varga.
Curtea de conturi cu “ochii” pe păduri
Potrivit raportului Curţii de Conturi, o suprafaţă de circa 561.168,84 hectare s-a retrocedat sau se află în diferite faze ale procesului administrativ sau juridic de retrocedare, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, acestea fiind considerate cazuri litigioase. „Modificarea regimului de proprietate prezintă interes în legătură cu problema integrităţii şi dezvoltării fondului forestier, în condiţiile în care noile categorii de proprietari manifestă atitudini diferite în legătură cu menţinerea folosinţei de pădure şi/sau cu o eventuală extindere a acesteia”, menţionează raportul.
Dacă la finele anului 1990 suprafaţa fondului forestier era de 6.367.660 hectare, din care suprafaţa pădurilor 6.248.990 hectare şi alte terenuri 118.670 hectare, după 20 de ani, respectiv la finele anului 2010, suprafaţa fondului forestier era de 6.515.173 ha, din care în proprietatea publică doar 4.363.000 ha şi în proprietatea privată 2.152.173 hectare. În proprietatea publică a statului se aflau 3.338.898 hectare, din care 3.224.951 hectare acoperite efectiv cu păduri, iar 113.947 hectare alte terenuri.
România ocupă locul 13 din punct de vedere al procentului de împădurire, situându-se cu 5,1 procente sub media europeană de 32,4%. Din punct de vedere al suprafeţei de pădure raportată la numărul de locuitori, România se situează pe locul 10 la nivel european cu 0,30 ha/locuitor, primele locuri fiind ocupate de ţările nordice (Finlanda, Suedia şi Norvegia).
Potrivit documentului, cele mai mici procente de împădurire se înregistrează în zonele de câmpie, iar cele mai afectate zone sunt Câmpia de Vest (3,2% grad de împădurire), Câmpia Bărăganului (3,5% grad de împădurire), Câmpia Moldovei (4,1% grad de împădurire), Câmpia Olteniei (5,3% grad de împădurire), Câmpia Transilvaniei (6,8% grad de împădurire).
DNA-ul a intrat pe filiera defrişărilor
Potrivit unui comunicat de presă al DNA Cluj, procurorii au început urmărirea penală faţă de Traian Mariş, fostul director al Direcţiei Silvice Cluj, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită în formă continuată.
Din ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmite de procurori a rezultat că, în perioada septembrie 2012 – aprilie 2013, Traian Mariş, în calitate de director al Direcţiei Silvice Cluj, a pretins de la trei angajaţi ai instituţiei pe care o conduce sume cuprinse între 4.000 şi 10.000 de euro pentru ca, în schimb, să le asigure păstrarea locurilor de muncă, să le avizeze favorabil controalele dispuse în cantoanele la care lucrează şi să nu le aplice măsuri de sancţionare disciplinară ca urmare a neregulilor constatate de echipele de control.
La jumătatea lui aprilie, Traian Mariş a primit de la doi dintre angajaţi, denunţătorii în cauză, prin intermediar, 10.000 de lei, pentru ca, în schimb, să nu emită nicio dispoziţie de sancţionare a celor doi pentru presupuse nereguli în activitatea lor de pădurari şi pentru a aviza favorabil raportul asupra unui control programat în cantonul pădurarului care a intermediat primirea banilor, sub formă de mită, se arată în comunicatul DNA.
Defrişări pe bandă rulantă
În anul 1800, suprafaţa împădurită din provinciile istorice româneşti era de 8.500.000 hectare de pădure, adică 36% din teritoriu, suprafaţă care s-a redus continuu, în principal, ca urmare a reformei agrare din 1864 şi a legii privind înfiinţarea izlazurilor comunale din anul 1920. Astfel, peste un milion de hectare de păduri au fost scoase din fondul forestier, mare parte din ele fiind defrişate, în vederea transformării în păşuni. După adoptarea Constituţiei şi etatizarea (naţionalizarea) pădurilor ca fiind ‘bun al întregului popor’, în anul 1948, suprafaţa fondului forestier era de 6.486.000 hectare.
Crina Crainic
