Evenimentele de la Clădirea Casino din Parcul Central, în care municipalitatea a investit 21 de milioane de lei, sunt organizate în sfera portocalie. Chiar Oana Boc, nevasta primarului Emil Boc, s-a hotărât să îşi lanseze prima carte de poezii în cadrul acestei instituţii. Culmea este că nevasta edilului nu a trebuit să stea la coadă şi a primit sala în doar două zile. A plătit 300 de lei şi i-a îmbogăţit conturile soţului.
Clădirea Cazino a găzduit anul trecut 97 de evenimente, dintre care doar 20 au oferit bani pentru închirierea sălii, conform unei analize publicate pe ziardecluj.ro. Deci nevasta primarului, Oana Boc, a fost foarte generoasă să se înscrie pe lista celor care plătesc aceste evenimente. Chiar şi oficialii municipalităţii se laudă în răspunsul oferit Gazetei de Cluj că nevasta lui Boc nu a solicitat un parteneriat cu municipalitatea clujeană. Probabil a vrut doar să-şi sponsorizeze soţul.
Oana Boc, nevasta primarului Emil Boc, şi-a lansat în urmă cu două săptămâni o carte în unul dintre spaţiile municipalităţii, clădirea Casino din Parcul Central. După o restaurare fabuloasă a clădirii în urma accesării de fonduri europene, edificiul a devenit gazdă pentru apropiaţii primăriei, dar nu ne-am gândit că până şi nevasta actualului edil ar putea folosi această construcţie. Oana Boc a închiriat sala pe 6 iunie în intervalul 16-19. Mai mult decât atât, oficialii Primăriei confirmă că aceasta şi-a rezervat cu doar două zile înainte acest spaţiu, pe 04 iunie, ziua în care a făcut şi plata. Suntem curioşi câţi dintre muritorii de foame ai oraşului de cinci stele sunt interesaţi de poeziile doamnei Boc şi dacă oricare clujean ar putea primi cu doar două zile înainte clădirea Casinoului…Că fondurile europene sunt acordate doar pentru cei interesaţi asta ne putem imagina.
“Tariful de 100 lei/oră a fost stabilit conform art. 1 din HCL, acest tarif fiind aplicat activităţilor culturale care NU sunt realizate în parteneriat cu Primăria municipiului Cluj-Napoca. Dna. Oana Boc a achitat la Casieria municipiului Cluj-Napoca suma de 300 lei, conform chitanţei cu nr. 7197815 din 04.06.2013”, se arată în răspunsul oficial al Primăriei municipiului Cluj-Napoca, la solicitarea în baza Legii 544/2001 a publicaţiei Gazeta de Cluj.
Povestea stricată de Oana Boc
Municipalitatea a semnat contractul pentru restaurarea clădirii vechiului Cazino şi reabilitarea Parcului Central. Câştigătorii licitaţiei sunt cei de la ACI, iar execuţia proiectului finanţat din fonduri europene va fi supravegheată de Inocsa. Povestea din spatele acestei clădiri emblemă a Clujului parcă nu trebuia stricată cu o lansare a soţiei primarului, însuşi şeful acelui spaţiu. Dar la felul în care Emil Boc împarte spaţiile pentru apropriaţii săi, nimic nu ne mai miră în ziua de astăzi.
Contractul pentru restaurarea clădirii Cazino din Parcul Central a fost semnat de primarul Sorin Apostu şi directorul ACI Cluj, Dorin Aşchilean. Alături de acest obiectiv, contractul cuprinde şi ansamblul monument istoric Parcul Central.
Costurile pentru întregul proiect sunt evaluate la 17 milioane de lei fără TVA, bani veniţi de la Comunitatea Europeană.
Lucrările din parc au vizat refacerea aleilor de acces pietonal, undele din acestea fiind pavate cu piatră natural, se arăta într-un articol anterior. „Zonele de acces în parc vor fi, de asemenea, reamenajate, 13 dintre ele fiind adaptate pentru a fi accesibile persoanelor cu dizabilităţi, iar parcul va fi delimitat de străzile pe care se circulă de gard verde. Iluminatul public al oraşului va fi modernizat şi extins pentru reducerea costurilor”.
Principalul obiectiv al proiectului, clădirea Cazino, a devenit pavilion expoziţional şi spaţiu pentru evenimente.
Una dintre ideile care nu au fost puse în practică, deşi au fost anunţate, a fost transformarea unei artele de circulaţie, între strada George Coşbuc şi Splaiul Independenţei, care ar fi trebuit să fie închisă, inclusă şi alipită parcului.
De la Dercul Furnicilor la promenadă
Istoricul clujean Vasile Lechinţan a făcut, pentru „Gazeta de Cluj”, un scurt istoric al Parcului Central şi al clădirii care urmează să fie restaurată. Lechinţan ne-a povestit că, la începutul secolului XIX, aceasta era o proprietate sălbatică a oraşului, plină de sălcii, cunoscută sub denumirea de Dercul Furnicilor. În 1812, un mic întreprinzător a închiriat locul acesta de la Primărie pentru a deschide o băcănie unde vindea alimente. I s-a pus o singură condiţie: să nu taie nici una din sălciile din această zonă. În 1818, un măcelar, Elias Benigni, a închiriat locul dar, până la urmă, activităţile economice s-au mutat din viitorul parc, acesta fiind dat în administrare unei asociaţii de binefacere a femeilor din Cluj care plănuiau să se ocupe de amenajarea sa.
La primărie a existat chiar o comisie pentru amenajarea acestui loc ca promenadă a oraşului, comisie din care făceau parte judele regesc al oraşului, conţi şi alte personalităţi ale oraşului. În 1840 s-a construit şi o arenă pe locaţia actualului parc, iar cinci ani mai târziu locul de promendă este menţionat de cunoscutul călător August Decerando, în relatarea sa despre oraşul Klausenburg, despre care scria că este un oraş frumos. În 1855 s-a construit şi un loc de baie comun, evoluţia locului fiind legată de funcţia sa de promenadă.
Clădirea Cazinoului a fost construită în anul 1897 de către arhitectul Pakei Lajos pentru a adăposti Cazinoul din Cluj. Locuitorii oraşului se refereau la el folosind termenul de chioşc, iar spaţiul şi-a păstrat aceeaşi funcţie până în 1918. În perioada interbelică aici a funcţionat un muzeu etnografic. „Epoca de aur” a clădirii a început în 1925, când în clădirea fostului Cazino şi-a deschis porţile Şcoala de Arte Frumoase. Aici au predat unii dintre cei mai notorii profesori din ţară, printre care Aurel Ciupe, Alexandru Pop şi Romul Ladea, cărora le-au fost studenţi generaţii de artişti clujeni. Din păcate, aceasta s-a desfiinţat în anii ’30 şi cursurile s-au mutat la Bucureşti. „Şcoala de Arte Frumoase a fost un simbol al Clujului, a completat destinul cultural al oraşului”, a afirmat Vasile Lechinţan.
Tiberiu Hrihorciuc