Pe baza raportului de audit pe 2012 ANI este declarată un model de bună practică pentru statele în curs de dezvoltare, dar şi pentru ţările dezvoltate. Cu toate acestea, în rândurile partidelor ce deţin puterea politică azi există un curent nefavorabil, care cere desfiinţarea ANI. Inspectorii ANI sunt cei care i-au controlat la integritate pe fostul şef al BCCO Cluj, Toma Rus, sau pe deputatul liberal, Steluţa Cătăniciu. Și i-au găsit vinovaţi!
În perioada 21 martie – 12 aprilie 2013 s-a desfăşurat evaluarea calitativă a managementului Agenţiei Naţionale de Integritate de către o echipă de experţi a firmei de audit Deloitte. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) se defineşte ca o instituţie independentă operaţional din România, ce exercită un control administrative, fiind specializată în verificarea averilor dobândite în timpul exercitării unei funcţii publice,a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor.
În urma evaluării activităţii ANI pe anul 2012, Deloitte apreciază îmbunătăţirea şi eficientizarea activităţii de management a ANI, fapt care a dus la atingerea obiectivelor sale. „Conducerea instituţiei a adoptat o abordare modernă, bazată pe elaborarea şi dezvoltarea sistemelor de control managerial în procesul decizional, dovedind totodată eforturi focalizate pe oportunităţi, independenţă operaţională şi o atitudine pro-activă, asigurând implementarea pe termen scurt mediu şi lung a unor obiective clare şi coerente asumate de către conducerea Agenţiei.”
În raportul de audit se arată că schimbările din 2012, odată cu înnoirea echipei manageriale a ANI, au favorizat imaginea externă a instituţiei. ”Ca urmare a consolidării imaginii şi pe plan internaţional, acest tipar instituţional a fost perceput ca un model de buna practică, atât pentru statele în curs de dezvoltare, cât şi pentru democraţiile consolidate”, se arată în raport. Procedurile utilizate de auditori au constat în analiza a 193 dosare de evaluare, pe eşantion selectat aleatoriu, verificarea implementării a 160 proceduri operaţionale actualizate, realizarea a zeci de interviuri cu angajaţii şi managementul instituţiei. De asemenea, raportul a constatat creşterea numărului de dosare câştigate în instanţă.
În raportul de audit se subliniază contribuţia importantă a ANI la Strategia Naţională Anticorupţie. „Agenţia Naţională de Integritate reprezintă un pilon de bază al Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012 – 2015. Contribuţia Agenţiei la SNA s-a materializat în implicarea activă atât în elaborarea Strategiei, cât şi în procesul de evaluare care se va desfăşura la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, în cadrul ministerelor şi a instituţiilor anticorupţie”.
Cine vrea s-o desfiinţeze pe ANI?
Deşi ANI primeşte apreciere şi recunoaştere pe plan internaţional, există în actuala conducere politică un curent care susţine desfiinţarea acestei instituţii, împreună cu Curtea Constituţională a României şi de Direcţia Naţională Anticorupţie. Astfel, pe 26 iulie 2012 iese la iveală un document ce parafa o înţelegere între USL, semnată de premierul Victor Ponta si reprezentantul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, Mircea Dragomir. Unul dintre obiectivele pe care si le propuneau semnatarii documentului era desfiinţarea CCR, a DNA şi a ANI. Mai mult, Mircea Dragomir declară public că este în favoarea desfiinţării unor importante instituţii de luptă împotriva corupţiei “Da, susţinem desfiinţarea Curţii Constituţionale,a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Agenţiei Naţionale de Integritate şi a altor instituţii care fac şantaj politic.” Liderul PSD însă a susţinut că semnătura lui nu implică acceptarea integrală a obiectivelor din proiectul de protocol.
Recent, Liberalul Dinu Zamfirescu, membru al Colegiului CNSAS, a declarat într-un discurs public, că instituţiile ca CSAT, DNA sau ANI ar trebui desfiinţate. “În opinia personală ar fi de dorit desfiinţarea unor instituţii parazitare, care, la instigarea unei anumite instituţii, au devenit adevărate puteri în stat, precum CSAT, DNA sau ANI”, a spus senatorul liberal.
Clujeni cercetaţi de ANI
Steluţa Cătăniciu, fost consilier local al Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, în prezent deputat în Parlamentul României, a fost cercetată de ANI pentru încălcarea regimului juridic privind conflictul de interese în materie administrativă. Agenţia Naţională de Integritate, în urma procedurilor de evaluare, a descoperit că, în timp ce era consilier local la Primăria Cluj, Steluţa Cătăniciu era şi avocată pentru diverse firme care se judecau cu primăria.
În septembrie 2012, Agenţia Naţională de Integritate a constatat, în urma procedurilor de evaluare, existenţa unei diferenţe semnificative între averea dobândită şi veniturile realizate de către Ioan Păcurar, la momentul respectiv Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj. În urma rezultatelor evaluărilor a fost sesizată Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Cluj, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la averea dobândită şi veniturile realizate în perioada exercitării funcţiei publice.
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) l-a cercetat pentru fals în declaraţii pe Toma Rus. Asociaţia 22 Decembrie Baia Mare a sesizat Agenţia, cu privire la Toma Rus şi la nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la completarea şi depunerea declaraţiilor de avere din perioada 2004-2008. În perioada respectivă el era subsecretar de stat de la Interne. El a părăsit acest post după ce a fost scos de sub urmărire penală de către procurorii DNA în urma unui denunţ al patronului echipei de fotbal CFR Cluj, Arpad Paszkany. În privinţa problemei cu ANI, Rus a explicat procurorilor că diferenţa la veniturile soţiei pe 2007 a apărut din vina unei contabile. În cadrul declaraţiei, Toma Rus a susţinut că soţia a câştigat 31.705 de lei, în timp ce soţia lui a completat la venituri suma de 248.221 de lei. Procurorii au crezut explicaţia fostul lor coleg şi i-au dat NUP pentru aceste neconcordanţe.
Radu Lupu
