Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis în dosarul “Number One” că directorul de la Bratner Veres, Călin Stoia, poate pleca din țară ori discuta cu ceilalți inculpați, printre care se numără și fostul primar al Clujului, Sorin Apostu. Pe de altă parte, Apostu are interdicție să vorbească cu Stoia. Apostu și Stoia sunt acuzați de DNA de dare de mită și spălare de bani.
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au pronunțat săptămâna trecută în cazul recursului înaintat de DNA Târgu Mureș în cadrul Dosarului Number One, unde directorul de la Bratner Vereș, Călin Stoia, este judecat într-un dosar de corupție.
“Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Târgu Mureș împotriva încheierii din 03 iunie 2013 a Curții de Apel Târgu Mureș – Secția Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie, pronunțată în dosarul nr. 1767/33/2011. Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat Stoia Calin Mihai până la prezentarea apărătorului ales, în suma de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă”, se arată în soluția magistraților de la ÎCCJ.
Conform rechizitoriului întocmit de DNA în dosarul în care omul de afaceri Călin Stoia a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, într-una dintre convorbirile purtate de Stoia şi omul de afaceri din Vâlcea Ion Bujorel Bold se spune că pentru a interveni pe lângă „number one” de la Guvern costul este întotdeauna de zece la sută.
“Number One” a revenit în linia I
În rechizitoriul DNA se arată că, în vara lui 2011, Consiliul Judeţean Vâlcea şi Prefectura din acelaşi judeţ au înaintat Guvernului un proiect de hotărâre pentru alocarea unei sume de bani din fondul de rezervă în vederea decontării lucrărilor executate de SC ONILSERV SRL. Ministerul Finanţelor Publice a restituit proiectul de hotărâre neavizat, adică nu s-au alocat banii solicitaţi.
„De aici rezultă şi urgenţa cu care s-au făcut demersurile în vederea unei intervenţii în sensul alocării banilor către Primăria comunei Ioneşti”, arată procurorii DNA în rechizitoriul prin care Călin Stoia a fost trimis în judecată.
La rândul său, avocatul lui Stoia Sergiu Bogdan a spus că singurele probe din dosar sunt o interceptare telefonică a unei convorbiri dintre omul de faceri Călin Stoia şi Ion Bujorel Bold, o declaraţie de martor din partea lui Marian Lepădatu, om de afaceri din Vrancea, şi autodenunţul pe care l-ar fi dat Bold în noaptea în care au fost arestaţi Călin Stoia şi Sorin Apostu.
De asemenea, avocatul Sergiu Bogdan a spus că acea interceptare este interpretată de procurori, întrucât lipsesc pasaje din ea, în care Călin Stoia spune că nu poate rezolva deblocarea de fonduri guvernamentale şi că, deşi îl cunoaşte pe premierul Emil Boc de pe vremea când acesta din urmă era primar, nu se „bate pe burtă” cu el.
Întrebat cine este „number one” la care făcea referire clientul său în interceptare, avocatul a spus că este vorba despre Emil Boc.
Jonglerii cu bani guvernamentali
În rechizitoriul întocmit, procurorii au stabilit că, în 28 august 2011, Călin Stoia a lăsat să se creadă faţă de un denunţător că are influenţă, prin intermediul unor persoane, asupra unor funcţionari publici cu atribuţii de decizie în cadrul Guvernului pe care îi poate determina să aprobe alocarea prin hotărâre de Guvern a unei sume de bani pentru Primăria comunei Ioneşti, judeţul Vâlcea. Suma ar fi fost provenită din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2011. Demersul denunţătorului s-a realizat în numele reprezentanţilor unei societăţi comerciale care erau interesate în decontarea unor lucrări de reabilitare a unor drumuri comunale efectuate în perioada 2008-2009. Călin Stoia i-a comunicat denunţătorului că va interveni doar dacă persoanele care urmau să facă demersuri pe lângă funcţionarii publici în cauză vor primi 100.000 de euro, adică 10% din valoarea totală a sumei solicitate.
Răzvan Robu
