Siguranţa rutieră, descoperită. „Politicienilor le piere cheful de a mai lăsa din mână muniţia”. Administraţia centrală „ţine cu dinţii” de buget
Procesul de descentralizare a administraţiei locale se lasă, din nou, aşteptat. Acest proiect, prin intermediul căruia spitalele, cabinetele medicale şcolare, cinematografele, şcolile, dar şi serviciul de Ordine Publică vor trece în subordinea Consiliilor Locale, este asul din mânecă în mai toate campaniile electorale. Cu toate acestea, imediat după alegeri, proiectul este uitat, iar “visul american”, prin care puterea este concentrată în mâinile comunităţii locale, este spulberat. Potrivit mai multor politicieni, odată ajuns la conducerea unui minister, tentaţia de a păstra fonduri cât mai mari în cadrul ministerului are câştig de cauză, iar interesul cetăţenilor rămâne în plan secund. Un caz cât se poate de stringent este înfiinţarea Poliţiei Locale. La nivelul municipiului Cluj-Napoca, siguranţa rutieră în cartiere este “descoperită”. “Noi suntem pregătiţi pentru Poliţia Locală, o aşteptăm. Inclusiv din punct de vedere economic este mai rentabil, pentru că, în momentul de faţă, sunt plătiţi doi oameni pentru aceeaşi treabă. Este aparent o dublare ineficientă, pentru că un poliţist comunitar nu poate sancţiona pe carosabil, poate sancţiona pe trotuare, pentru că acestea fac parte din domeniul public. Este îngrijorător acest lucru şi total ineficient ca doi oameni să facă, practic, treaba pe care ar putea să o facă unul singur. Şi din punct de vedere economic ar fi mai avantajos să se înfiinţeze poliţia locală, pentru că se reduce numărul de poliţişti necesari să aplice legea şi infracţiunile contravenţionale. Practic, nu ar mai trebui plătiţi doi oameni să facă acelaşi lucru şi oamenii care, astfel, sunt „economisiţi”, ar putea fi trimişi în alte zone, pentru că, în momentul de faţă, circulaţia în cartiere este descoperită din punct de vedere al acoperirii cu agenţi ai Poliţiei Rutiere sau agenţi ai Poliţiei Comunitare. Foarte rar ajung patrule ale poliţiei în cartiere. Cu mari eforturi şi mari sacrificii se fac acţiuni periodice şi, prin descentralizare, am putea extinde siguranţa rutieră şi la nivelul cartierelor, prin prezenţa agenţilor de poliţie locală”, a declarat viceprimarul Radu Moisin.
Interesele din spatele Poliţiei Locale
Înfiinţarea Poliţiei Locale este un proiect aflat pe agenda parlamentarilor de ani buni. Cu toate acestea, rezultatele descentralizării în acest domeniu întârzie să apară. Pe de-o parte, problema financiară încetineşte acest proces, deoarece nu există un echilibru între bugetul local şi administraţia centrală. De cealaltă parte, interesele cadrelor de conducere din structura centrală tergiversează proiectul de ani buni. „La nivelul ministerului, se poartă încă discuţii asupra formei finale a proiectului de lege, de aceea întârzie, probabil că există şi o anumită rezistenţă din partea anumitor cadre de conducere din structura centrală, motiv pentru care s-a şi întârziat proiectul până acum, nu înţeleg de ce, pentru că este interesul tuturor ca poliţia să fie în subordinea cetăţeanului prin intermediul structurilor sale reprezentative. Au fost chestiuni în litigiu şi în dezbatere de câţiva ani de zile, sperăm că, în sfârşit, se vor tranşa, pentru că toată lumea şi-a schimbat punctul de vedere, trebuie luată doar decizia la nivelul ministerului asupra modului în care va arăta acest proiect de lege. Cred că, odată cu transferul a mii de poliţişti la nivelul ţării către comunităţile locale, probabil vor dispărea multe posturi de conducere în structura centrală a poliţiei. Deci cred că a fost un interes ca aceste posturi să nu se desfiinţeze şi probabil că din această cauză s-a încercat la nivelul trei al ministerului să se întărzie acest proiect de lege, dar cred că s-a trecut şi de această problemă”, a subliniat Moisin. Aceeaşi părere este împărtăşită şi de către deputatul PNL, Horea Uioreanu. „Eu aş spune că este o inerţie vizavi de această descentralizare. Cei care vor să ajungă la putere declară că vor face această descentralizare pe care nu a făcut-o nimeni înaintea lor şi când ajung la putere, în special pe la Ministerul de Interne dacă discutăm de poliţia locală, le piere cheful de a mai lăsa din mână „muniţia”. Este vorba de voinţă politică, e un lucru care ar trebui să se facă, dar nu s-a făcut nici în guvernarea noastră şi nu sunt semne nici acum că o să se facă ceva. Nu se doreşte acest lucru, pentru că nimeni care ajunge şef peste un minister nu vrea să piardă din mână puterea pe care o are, adică să dea mai departe puterea către autorităţile locale. Este trist şi foarte simplu”, a afirmat Horea Uioreanu.
Descentralizarea … în cinci ani
Teoretic, prin descentralizarea care ar trebui să se facă pentru Ordinea Publică, Poliţia Locală ar trebui să fie preia cât mai multe competenţe de la Poliţia Română. Problema este că, în această situaţie, în mod normal, şi bugetul ar trebui să fie gestionat de autorităţile locale, pentru ca, în funcţie de problemele de pe raza localităţii, să se poată aloca un buget corespunzător. Cu toate acestea, în cadrul ministerului nu s-a decis care va fi forma sub care se va înfiinţa Poliţia Locală.
„Procedura nu este deloc uşoară, cel puţin din punct de vedere bugetar vom avea probeme pentru că, dacă lăsăm totul pe mână comunităţii locale, o să fie subfinanţată şi această activitate. Acest lucru ar duce la o reducere de personal, la salarii inadecvate şi alte consecinţe nedorite. Descentralizarea este necesară, dar trebuie să mai diminuăm contribuţiile comunităţii locale la bugetul statului. Aici este un dezechilibru. Noi contribuim cu aceleaşi taxe şi impozite la stat, dar, prin descentralizare, vin costuri suplimentare pentru comunitate, care nu mai pot fi acoperite în totalitate din bugetul local. Trebuie să creăm un echilibru. Statul trebuie să renunţe la anumite taxe şi impozite care să rămână la bugetul local, atunci putem vorbi de descentralizare, dar, până una alta, aceste taxe nu se diminuează. Vă spun sigur că, mai devreme de cinci ani, nu se rezolvă nimic. Pe de-o parte, pentru că acum nu mai intră în atenţia guvernării din cauza crizei care ne forţează să luăm tot felul de măsuri drastice din punct de vedere financiar şi atunci nu putem să păstrăm ritmul cu necesitatea aplicării reformei, inclusiv în administraţia locală. Dacă în cinci ani vom avea un echilibru financiar, bugetar, concomitent cu paşi semnificativi înspre descentralizare, să fim mulţumiţi. Trebuie să fim optimişti, dar la ora actuală nu putem vorbi despre un echilibru bugetar între comunitate locală şi administraţie centrală. În mod normal, e bine să fim optimişti, dar trebuie să fim şi realişti”, a declarat deputatul PDL Cluj, Petru Călian.
„Am întâlnit şi oameni optimişti”
De cealaltă parte a baricadei, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Laszlo Attila, consideră că de la începutul anului 2010 va funcţiona Poliţia Locală. „Există un proces de descentralizare la nivelul instituţiilor sanitare, respectiv la cele privind ordinea publică şi circulaţia. Vom ajunge destul de repede şi la această situaţie. Niciun stat centralizat nu renunţă la sursele de finanţare pe care le are la nivel central. Eu mă aştept ca această descentralizare să aibă loc, mai vizibil, după data de 1 ianuarie 2010, pentru că trebuie modficate şi bugetele la nivel naţional şi renunţarea la o bună parte din acele resurse financiare care, în momentul de faţă, îi stau la dispoziţie Guvernului, dar pe care va trebui să le transfere la nivelul comunităţilor unde s-a făcut descentralizarea. Sunt o serie de elemente, deci foarte probabil 1 ianuarie va fi momentul în care se vor vedea efectele descentralizării”, a declarat Laszlo Attila. Semne de interes pentru acest domeniu există, într-adevăr. La începutul anului, odată cu noul Guvern, proiectul a redevenit de actualitate. Cu toate acestea, liderul PSD Cluj consideră că alegerile care se apropie ar putea influenţa negativ finalizarea proiectului de lege. „Părerea mea este că trebuie făcută descentralizarea în toate domeniile, dar trebuie asigurate şi fonduri. În cazul poliţiei, trebuie reglementate foarte clar care sunt atribuţiile fiecărei poliţii în parte, ce trece de la Poliţia Română la cea locală. Rămâne de văzut în ce măsură alegerile care urmează vor influenţa viteza de finalizare a proiectului. Vor intra în dezbatere aceste chestiuni în următoarea sesiune parlamentară. Exact pe cazul poliţiei locale nu ştiu prea multe detalii, dar vreau să cred că, în sesiunea din toamnă, aceste lucruri se vor discuta. Nu e numai legea, trebuie votate şi aprobate şi toate metodologiile de aplicare a ei. Eu sper să reuşească să le termine până la sfârşitul sesiunii parlamentare din toamnă”, a declarat Cuibus.
Ar trebui să fie … aşa
Proiectul iniţial privind poliţia locală presupunea, printre altele, ca personalul din cadrul Poliţiei să fie transferat către poliţia locală şi, odată cu acesta, să se transfere şi resurse financiare. În prezent, proiectul care se analizează cuprinde alte prevederi, mai „prietenoase” pentru autorităţile centrale. „Proiectul de descentralizare prevede posibilitatea detaşării de la Poliţia Română către viitoarele poliţii locale a personalului care se ocupă de ordine publică şi circulaţie, după care acest personal să se reîntoarcă la Ministerul de Interne. În discuţiile purtate de noi şi prin Asociaţia Municipiilor din România nu am susţinut această variantă. Noi am susţinut varianta transferului de competenţe, însoţit şi de transfer de resurse financiare, transfer de personal şi dotări, inclusiv automobile. Considerăm că, odată ce aceste competenţe sunt transferate în cadrul poliţiei locale, nu îşi mai are nicio justificare păstrarea personalului sub formă de detaşaţi. Cât timp acele atribuţii rămân la poliţia locală, normal este ca şi personalul respectiv să fie transferat cu titlu definitiv la poliţia locală. În actuala formă, mai puţin îndrăzneaţă decât am vedea-o noi, proiectul prevede atribuţii suplimentare pe parte de trafic rutier. Deci, la Cluj-Napoca, proiectul în actuala formă prevede mai multe atribuţii de trafic rutier absolut necesare, pentru că Poliţia Comunitară din Cluj-Napoca nu pot să oprească vehicule în trafic, nu pot să aplice sancţiuni pe partea carosabilă, nu pot să atenţioneze sau să sancţioneze pietonii şi bicicliştii care circulă neregulamentar. Sunt foarte multe probleme de acest gen şi lipsesc competenţele. Există două variante pentru realizarea procesului de descentralizare. În prima variantă, ar trebui să se înfiinţeze poliţia locală, obligatoriu, în toate unităţile administrativ teritoriale din România sau să se înfiinţeze, în mod obligatoriu, în municipii reşedinţă de judeţ sau în toate municipiile din România şi cu titlu opţional în oraşe şi comune. Aceste variante au apărut tocmai pentru că s-a pus problema la nivel central dacă va exista o finanţare suficientă la nivel de comune şi oraşe pentru aceste poliţii locale”, a explicat Radu Moisin.
Dacă poliţia locală se va înfiinţa ca serviciu public de interes local, atunci Consiliul Local va decide conducătorul poliţiei locale, iar dacă se va înfiinţa ca direcţie socializată, primarul şi consiliul local vor decide împreună. Actualul director al Poliţiei Comunitare a fost numit în anul 2005, prin Hotărâre de Consiliu Local, pentru că aşa prevedea legea Poliţiei Comunitare, Legea 371/2004. Cred că, până la urmă, Consiliul Local va desemna şeful poliţiei locale, pentru că aceşti consilieri locali sunt reprezentanţii cetăţenilor.
Silvia Boncuţiu
