Ministrul Culturii Adrian Iorgulescu avea proiecte pe tema asigurărilor de muzee încă din 2005. După 8 ani de zile 100.000 de opere de patrimoniu din muzeele din Cluj subordonate Consiliului Județean Cluj încă nu sunt asigurate. Doar 48 de opere clasificate drept tezaur din patrimoniul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca sunt asigurate, însă acestea reprezintă doar o parte din lucrările cuprinse în această categorie. Autoritățile județene susțin că vor încerca să facă ceva în acest sens, iar senatorul Alin Tișe a declarat că va face o interpelare la adresa Ministerului Culturii în urma adresei noastre. Valoarea operelor de la Muzeul Etnografic ar depăși cinci milioane de euro, valoarea celor de la Muzeul de Artă și Muzeul Octavian Goga din Ciucea ar depăși 20 de milioane de euro, în fiecare caz.
Niciodată n-au avut bani de asigurare
“Noi nu am avut niciodată bani pentru asigurare, deși cerem de 20 de ani. Nu este asigurată nicio operă de artă. De-aia îi lumea hoților, fiecare fură ce poate. Acum ne-a murit și paznicul. Noi asigurăm pază 24 din 24. Avem și camere de supravegheat, însă ne descurcăm cu pază proprie. Ar trebui să angajăm o firmă de pază, numai că pentru asta ne trebuie mulți bani. Pentru a stabili exact valoarea, trebuie să avem o evaluare, trebuie să se stabilească o comisie la nivelul de direcția muzeului și minister. Ca să vă dau un reper, în 1990 când s-a furat tapițerie lioneză, de secolul XVII. Nemții i-au stabilit prețul tapițeriei la 500.000 de mărci pentru că au fost prinși cu ea în Germania. Tapițeria este un covor de 5*6 metri. De-abia au găsit în Canada o piesă comparativă. Rar comandă cineva astfel de piese la o manufactură. Noi am rămas cu niște prețuri de mai demult care nu au fost actualizate. Hoții au furat icoane și verdictul dat de instanța a fost ca prejudiciul să fie plătit de angajați. Hoțul a spus în fața judecătorilor că și-a rupt spatele în timpul jafului. Tot ce au vândut aceștia, respectiv icoane de sec XV-XVI, nu a mai putut fi recuperat. Angajații muzeului au plătit icoanele. Au venit apoi să mă răpească cu niște țigăncuși. Hoțul și-a stricat coloana coborând cu icoana de pe stâncă. Avem 14.000 de obiecte de patrimoniu în total.
Patrimoniul muzeului de la Ciucea ca valoare nu este cu nimic sub cel al Muzeului de Artă.
Avem și noi opera de Nicolae Grigorescu, Rembrandt, Ștefan Luchian. Totuși este o fostă reședință a unui prim-ministru, este un castel“, arată pentru Gazeta de Cluj Aurel But, directorul de la Muzeul Octavian Goga din Ciucea.
Cu legea nu ajungi niciunde
“Dacă se întâmplă ceva, nu atât valoarea bănească, cât valoarea culturală e importantă. Ele au o valoare bănească care e una de inventar. Nu contează valoarea bănească, contează valoarea culturală, una inestimabilă. Cele asigurate au o valoare de 4 milioane de euro. S-a început reevaluarea lor după reforma monetară din 2007-2008. Atunci practic a fost denominarea și atunci practic se face o reevaluare a lucrărilor în raport cu prețurile practicate pe piață. E un proces continuu. Ele se fac săptămânal, acele reevaluări. O parte dintre ele figurează cu valorile vechi, înainte de denominare. Se reevaluează acum. Paza este făcută de personal propriu și un serviciu de 24 de ore.
Noi am urmat prevederile legii. În condițiile bugetului actual, legea prevede că se asigură întâi piesele din categoria tezaur și apoi celelalte. Noi am folosit bugetul actual încercând să folosim finanțare pentru tot bugetul muzeului. Nu poate fi această asigurare preponderentă. Noi le-am dat prioritate celor din categoria tezaur și vom asigura încet-încet tot patrimoniul. În total sunt 58 de opere din categoria tezaur. Asigurarea s-a făcut anul trecut pe durata a 12 luni de zile. În decembrie s-a semnat polița.
Am avut expoziții realizate în colaborare cu Muzeul Octavian Goga din Ciucea. A fost ultima expoziție în 2011, o expoziție intitulata “Materie și destin”. Au fost expuse lucrări Nagy Istvan, împrumutate și de la Muzeul din Ciucea. Expoziția a fost realizată de Vasile Radu înainte de anul 2007. Evenimentul era dedicat gravurii, unor selecții de lucrări de pictură expuse la Muzeul din Cluj“, explică pentru Gazeta de Cluj Călin Stegerean, directorul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.
Singurele opera asigurate
”Urmare a adresei dumneavoastră înregistrate la Consiliul Județean Cluj cu nr. 30064 din 05.07.2013, vă comunicăm faptul că Muzeul de Artă Cluj-Napoca are încheiate polițe de asigurare pentru un număr de 22 lucrări din patrimoniul muzeului începând cu luna octombrie 2012 cu societatea de asigurare Generali România Asigurare Reasigurare SA. În valoare de 3.912 euro/an și polița de asigurare pentru un număr de 36 lucrări din patrimoniul muzeului începând cu luna decembrie 2012 cu aceeași societate de asigurare în valoare de 5.471 euro/an.
Pentru clădirea în care funcționează Muzeul de Artă Cluj-Napoca nu a fost încheiat un contract de asigurare”, arată Călin Stegerean într-un răspuns oficial la solicitarea ziarului Gazeta de Cluj.
Nevoia de evaluare
“Ca să poți asigura o chestie trebuie să ai evaluarea. Trebuie să ai experți evaluatori asigurați. Ministerul Culturii poate comunica când o să crediteze. În momentul când se lansează procedura de formare a experților evaluatori vom intra și noi în cadrul programului și ne vom evalua noi. Numai că până nu s-au finalizat lucrurile mai stăm. Patrimoniul era la un moment dat vorba că se va asigura la o casă de asigurări internațională. Așa a anunțat Ministerul Culturii. Avem 90.000 de obiecte de patrimoniu. Paza este asigurată de către Pază și Protecție din subordinea CJ Cluj, Nera Mureșan, Total Security și PP Protect pe camerele video. Avem paza permanentă la toate sediile muzeului“, arată pentru Gazeta de Cluj Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic din Transilvania.
Situația general valabilă
”Este situația general valabilă în România. Atâta vreme cât proprietarii, administrația publică locală, nu au bani nici măcar de evaluare. Ca să le poți asigura trebuie să le faci o evaluare.
Acum mai mult de 10 ani fosta directoare, Lidia Drăgoiu, de la Artă, punea această problemă. Pe vremea lui Șerban, directoarea avea o problemă cu toate muzeele și s-a făcut o evaluare a costurilor de evaluare ca să mă repet. Nu știu dacă s-au cerut sau nu oferte de la evaluatori.
Este scump procesul de evaluare și de un an de zile nu a cerut nimeni pentru evaluarea patrimoniului. Cu siguranță că în măsura în care bugetele permit vom încerca să facem o evaluare a patrimoniului și a fiecărei opere în parte și după aceea să încercăm să găsim formule să le asigurăm”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Cornelia Trif, purtătorul de cuvânt al CJ Cluj.
Tișe arată către managerii muzeelor
“Asigurarea trebuie să o facă muzeul. Acum, că muzeele nu au bani destui, și asta e adevărat. Chiar nu îmi mai amintesc situația statistică în ceea ce privește asigurările operelor de patrimoniu. Muzeele trebuie să aibă un plan. De asta există organe de conducere la muzeu. Nu îmi amintesc dacă cei de la muzee au cerut vreodată bani pentru asta. Este strict problema managerului de acolo.
Soluția ar fi ca autoritățile locale să producă mai mulți bani. Bugetele sunt insuficiente și atunci din bugetul pe care îl ai trebuie să îl împarți în cât mai multe instituții și atunci îl fărâmițezi, că nu ajung banii la o instituție. Să fie bugete mai mari pentru CJ și primării. Bugetele mai mari se fac prin investiții în infrastructură, prin crearea de locuri de muncă. Cauza lipsei banilor este că se investește prea puțin pentru dezvoltare și sume mici pentru fonduri județene. Am putea să investim mai mulți bani și în muzee. E o politică pe care o face fiecare CJ, cum se feliază pentru instituțiile din subordine. Ai numeroase instituții cărora trebuie să le asiguri un buget. Mai ai școlile speciale, casele sociale, jumătate merge pe asistența socială. Ar trebui și regândite finanțările pe care le face o asistență socială. Asistența socială ar trebui dusă la primării. Orice primar are interes să aibă centre moderne. Ar trebui să treacă la primarii. Am făcut și un proiect în care am spus că sunt multe și ar trebui să meargă la primării evidența informatizată a persoanelor, înmatriculările, casele de bătrâni.
Sigur că pot să fac o astfel de interpelare (n.r. întrebat dacă poate face o interpelare la Ministerul Culturii în ceea ce privește situația asigurării operelor de patrimoniu). O să vă ofer răspunsul ulterior“, arată senatorul democrat-liberal Alin Tișe, fostul președinte al CJ Cluj.
Ce adăpostește Muzeul de Artă
“Muzeul de Artă Cluj-Napoca este una dintre cele mai prestigioase instituţii muzeale cu profil artistic din România, fiind nominalizat în anul 1997 pentru prestigiosul Premiu al Muzeului European al Anului – EMYA. Calitatea programelor culturale organizate a fost recompensată cu premii naţionale acordate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru expoziţiile Cultură şi artă armenească la Gherla (2003), Abodi Nagy Béla (2005) şi Avangarda din România în colecţii clujene (2007), precum şi cu distincţia acordată de Comitetul Român al ICOM pentru impactul asupra publicului al programului „De gustibus et coloribus…” (2010).
Muzeul de Artă Cluj-Napoca deţine un patrimoniu deosebit de valoros de artă românească şi universală (sec. XV-XXI) cuprinzând peste 13.000 de piese din care: pictură (peste 3.600 piese), sculptură (peste 450 piese), arte grafice (peste 5.600 piese), arte decorative (peste 200 piese) şi fond documentar (peste 3300 piese).
Artiştii români, care prin activitatea lor au contribuit la constituirea unei arte naţionale reprezentative începând cu secolul al XIX-lea, sunt ilustraţi cu opere semnate Theodor Aman, Nicolae Grigorescu (reprezentat atât de lucrările cu influenţe academice, cât şi de cele care au rezultat ca urmare a evoluţiei artistice determinate de contactul cu colonia pictorilor de la Barbizon), Ion Andreescu, Ştefan Luchian (cu una dintre cele mai frumoase colecţii naţionale ale tablourilor sale cu subiect floral). Arta românească a primei jumătăţi a secolului XX este reprezentată prin lucrări semnate de Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Dumitru Ghiaţă, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, legaţi de evoluţiile artei europene nu numai prin opţiuni stilistice şi tematice, ci şi prin contacte şi legături personale cu unii dintre cei mai notorii exponenţi ai acesteia. Conexiunile cu arta europeană sunt marcante în modul cel mai evident la artiştii care au evoluat sub semnul avangardei istorice, reprezentaţi prin opere semnate Hans Eder, Iosif Klein, Hans Mattis-Teutsch, Corneliu Mihăilescu, M. H. Maxy, Miliţa Petraşcu, Vasile Popescu“, se arată pe site-ul Muzeului de Artă.
Totul despre primul muzeu etnografic
“Muzeul Etnografic al Transilvaniei este primul muzeu etnografic din România, care şi-a desfăşurat activitatea neîntrerupt, de la înfiinţare până în prezent. Această instituţie a adunat, în cele opt decenii de activitate, cu răbdare şi competenţă ştiinţifică, zeci de mii de mărturii ale civilizaţiei tradiţionale din spaţiul românesc.
Iniţiativa înfiinţării muzeului aparţine Ministerului Artelor care, în 1920, pornind de la propunerile înaintate de Coriolan Petranu, inspectorul general al muzeelor în cadrul Consiliului Dirigent Român, a oferit suma de 600.000 lei pentru înfiinţarea unui muzeu etnografic la Cluj.
La 4 mai 1922 Fundaţia Culturală „Principele Carol” numeşte o comisie, formată din George Vâlsan, Sextil Puşcariu, Alexandru Lapedatu, Romulus Vuia şi George Oprescu, care urma să facă propuneri în vederea constituirii Muzeului.
Astfel, în iunie 1922, Comisia hotărăşte înfiinţarea imediată, la Cluj, a unui muzeu etnografic. Jaloanele programului ştiinţific, în baza căruia urma să funcţioneze Muzeul, au fost trasate în şedinţa din 22 iunie 1922. Acestea prevedeau ca Muzeul nou înfiinţat să cuprindă toate ramurile etnografiei, nu numai arta populară, să cerceteze, să adune, să păstreze şi să valorifice ştiinţific obiectele şi fenomenele culturii populare româneşti şi ale naţionalităţilor coabitante, să formeze un vast fond documentar, valorificat prin expoziţia pavilionară, prin secţia în aer liber şi, în principal, prin studii de specialitate“, se arată pe site-ul Muzeului Etnografic.
Cluj-Napoca se vrea in 2021 o Capitala Culturala Europeana. Pana acolo mai e un drum lung, insa fara implicarea totala a autoritatilor locale nu se poate ajunge acolo…
Cifră: 3 muzee are în subordine Consiliul Județean Cluj: Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Muzeul ”Octavian Goga” de la Ciucea
Categoria Tezaur, singurele asigurate
Autori ale căror lucrări au fost clasate în categoria tezaur din Muzeul de Artă: Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Iosif Iser, Camil Ressu, Romul Ladea, Dimitrie Paciurea, Ştefan Luchian, Simo Ferenc, Muncacsy Mihaly, Marko Karoly.
Tiberiu Hrihorciuc
