Statul plăteşte 600 de milioane de lei pentru şmecheriile cu fonduri europene

Ministrul Fondurilor Europene Eugen Teodorovici a anunţat că au fost calculate corecţiile suportate de la bugetul de stat pentru două programe operaţionale: cel Regional şi de Mediu. Prima tranşă plătită de stat va fi de 600 de milioane de lei, dintr-un total de 700 de milioane de euro, cât este estimat că va fi de achitat din cauza neregulilor constate de controalele autorităţilor europene. Din acestea, cea mai mare parte vor fi nevoiţi să o achite beneficiarii.

Din cauza greşelilor „din sistem”, bugetul de stat va trebui să acopere o parte din corecţiile impuse de Uniunea Europeană pentru Programele Operaţionale Regional şi de Mediu. Anul viitor vor fi calculate şi direcţionate spre rambursare alte sume, în funcţie de cererile transmise Uniunii Europene. „Discuţia va continua şi pentru ceilalţi beneficiari unde, la fel, statul s-a făcut vinovat în anii trecuţi, sunt de fapt corecţii care rezultă foarte clar din rapoartele de audit ale Comisiei Europene”, a declarat ministrul Fondurilor Europene Eugen Teodorovici. Potrivit acestuia, suma totală estimată este de circa 700 milioane euro, până la finalul implementării proiectelor prin aceste programe.

Statul achită numai o parte

Corecţiile financiare propuse de Bruxelles, după controalele care au scos la lumină o serie de probleme în acordarea şi implementarea proiectelor pe fonduri europene, vor fi calculate procentual, raportat la valoarea acestora. În mare, este vorba de 5 până la 25 de procente, însă sumele nu vor fi suportate numai de stat, ci şi de beneficiari. Potrivit declaraţiilor premierului Victor Ponta, 166 de milioane de euro vor fi acoperite de la bugetul de stat, iar restul sumei, până la 700 de milioane de euro, revine beneficiarilor în cazul cărora au fost constatate nereguli, proporţional cu problemele identificare în fiecare situaţie în parte.

„O prima precizare necesară este aceea că sumele nu se pierd, ci pot fi realocate pe proiecte viitoare, dezavantajul fiind că banii vor veni mai târziu, ceea ce este o problemă dat fiind că trebuie cheltuite ca şi toate celelalte fonduri UE până cel târziu în anul 2015. O a doua precizare: corecţiile nu se aplică dintr-o dată, ci sumele se reţin din declaraţiile de cheltuieli remise Comisiei Europene, eşalonat, până la finalul contractului sau proiectului respectiv”, a explicat pentru EurActiv.ro fostul Ministru al Afacerilor Europene Leonard Orban.

Potrivit lui Leonard Orban, reverificarea şi depistarea proiectelor cu probleme a fost finalizată deocamdată în cazul Programului Operaţional Sectorial Mediu şi Programului Operaţional Regional. În aceste cazuri există deja o listă cu proiecte unde au fost constatate nereguli şi care suporta corecţiile din propriul buget. „În cazul în care aceste suma corecţiilor suportate de fiecare beneficiar este mai mică decât suma globală – pe program – echivalentul procentului solicitat de Comisia Europeana, diferenţa este suportată de la bugetul de stat”, a mai explicat Leonard Orban.

La POSDRU nu s-a finalizat calculul

Singurul program unde reverificarea punctuală nu s-a finalizat este Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), datorită numărului foarte mare de proiecte existente, de peste 2.600. Suma totală estimată a corecţiilor pe POSDRU este de circa 200 milioane euro. Mecanismul necesar pentru a suporta diferenţa până la suma echivalentă corecţiei aplicată procentual la nivelul POSDRU a fost iniţiat încă din toamna anului trecut, printr-un memorandum întocmit de Ministerul Muncii şi aprobat de Guvern.

O scrisoare a Comisiei Europene, semnată de Koos Richelle, directorul general al DG Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune din cadrul Comisiei Europene, citată de HotNews.ro, stipulează obligaţia autorităţilor române de a realiza aceste verificări: „Aş dori să vă  atrag atenţia asupra Articolului 101 din Regula 1083/2006, care impune autorităţilor naţionale obligaţia de a urmări recuperarea sumelor neeligibile de la beneficiarii finali. Sumele deja recuperate pot fi deduse din rata medie de corecţie de 25%”.

„Cel care a greşit în primul rând este statul”

Potrivit lui Eugen Teodorovici, „în cazul de faţă, cel care a greşit în primul rând este statul, pentru că a creat nişte structuri în anii trecuţi care n-au fost capabile să identifice din timp anumite deficienţe, mă refer la achiziţii publice, la conflicte de interese şi la modul cum s-au verificat cheltuielile. Deci statul pentru că nu a fost capabil să creeze un astfel de sistem pentru a răspunde cerinţelor minime ale Comisiei Europene a încasat aceste corecţii sistemice.

A doua speţă este că atunci când beneficiarii se fac vinovaţi de încălcarea prevederilor legale trebuie să plătească. Ambele situaţii sunt incluse într-o suma estimată indicativ la circa 700 milioane euro.

Guvernul a aprobat prin două calupuri, în ultimele două săptămâni, acte normative legate de corecţiile financiare. Primul calup se referă la POR, pentru primării, 500 milioane RON pentru 2013 şi vorbim din nou despre erori de sistem. Al doilea calup este legat de POS-ul de mediu unde sunt incluşi toţi beneficiarii, inclusiv operatorii de apă şi suma este de 100 milioane de RON pentru 2013.

Pentru 2014 va continua în funcţie de cum trimitem la Comisia Europeană Cererile de rambursare. Este un prim efort. Discuţia va continua şi pentru ceilalţi beneficiari unde, la fel, statul s-a făcut vinovat în anii trecuţi, sunt de fapt corecţii care rezultă foarte clar din rapoartele de audit ale Comisiei Europene”.

Corecţiile aplicate procentual de UE, pentru fiecare din Programele Operaţionale:

• pentru POR, Axele prioritare 1, 3 şi 5 – o rată de corecţie de 10% aplicată contractelor cu proceduri de achiziţie publică lansată înainte de octombrie 2011;

• pentru POS CCE, Axa prioritară 2 – o rată de corecţie de 10% aplicată contractelor cu proceduri de achiziţie publică lansată înainte de octombrie 2011; Axa prioritara 3 – o rată forfetară de 25% din valoarea contractelor; Axa prioritară 4 – o corecţie forfetară de 5%;

• Pentru POS T, un procent corectiv de 25%, aplicat pentru contractele de achiziţie publică lansate înainte de octombrie 2011, pentru contractele de achiziţie publică gestionate de CNADNR, finanţate din Axa prioritară 1 şi de CN-CFR, finanţate din toate Axele;

• Pentru POS M, o corecţie forfetară de 10% pentru toate contractele a căror achiziţie publică a fost lansată înainte de octombrie 2011.

• Pentru POS DRU, aplicarea unei corecţii financiare de 25% pentru cererile de rambursare plătite beneficiarilor dar neincluse în declaraţii şi aplicarea unei corecţii financiare de 5% pentru cererile de rambursare procesate pe noile proceduri, dar care au fost evaluate pe vechile proceduri.

Diana Gabor