Mai mulţi ţărani cultivatori de cereale din zona judeţelor Alba şi Cluj acuză că cei de la Transavia au instituit un preţ extrem de mic pe achiziţia de grâu şi că, în paralel, duc o politică expansionistă asupra terenurilor agricole din zonă. Gazeta de Cluj a prezentat faptul că mai mulţi localnici din comunele clujene s-au plâns de faptul că utilajele Transavia le-au încălcat dreptul de proprietate. Cei care nu şi-au concesionat terenurile spun că s-au pomenit că utilajele companiei au început să semene şi să recolteze şi de pe terenurile lor.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a instituit pentru 2013 o listă de preţuri la produsele agricole. Lista este alcătuită pe judeţe şi are rol orientativ, nu de impunere a unui preţ. Conform normelor respective, în judeţele Cluj şi Alba preţul recomandat pentru grâu este de 1 leu la kilogram. Cu toate acestea, preţul real al grâului este situat între 65 şi 70 de bani/kilogram. Cu menţiunea că piaţa produselor agricole este una liberă şi nimeni nu impune un anumit preţ, o parte dintre producătorii agricoli se plâng de faptul că cei de la Transavia, profitând de faptul că sunt cea mai mare companie din zonă, încearcă să îşi impună un preţ minim de 60 de bani/kilogram.
“Nu prea avem ce face şi dacă vrem să ne vindem producţia toată, trebuie să apelăm la ei. Ei sunt printre puţinii care au posibilitatea de stocare, aşa că dictează ei preţul. În medie, preţul este de 65-68 de bani/kilogram. Alţii care, la fel au silozuri mai mici îşi permit să ofere şi minim 63 de bani la kilogram. Însă cei de la Transavia nici nu vor să negocieze. La orice le-ai spune, zic că la ei preţul trebuie să ajungă la 60 de bani, şi atât! Plus că, toată lumea din zonă ştie de problema cu pământurile şi cu modul în care obţin arendele. Noi ne-am asocia câţiva fermieri, să ne construim şi noi silozuri ca să nu mai impună preţurile astea mici, dar e foarte greu cu creditele. Parcă băncile sunt înţelese cu ăştia mari, că nimeni nu vrea să acorde credite cu garanţie în recoltă! În afară se poate, la noi, nu!Aşa că mulţi care nu cunosc situaţia şi ne acuză că ne plângem fără să facem nimic, nu cunosc toată situaţia generală. E imposibil să faci investiţie de silozuri fără credit bancar, iar creditul ăsta noi l-am putea garanta cu producţia, dar suntem refuzaţi…”, spune unul dintre agricultorii clujeni.
“Ăsta e pământul meu!”
Gazeta de Cluj a prezentat faptul că mai mulţi localnici din comunele clujene s-au plâns de faptul că utilajele Transavia le-au încălcat dreptul de proprietate. Cei care nu şi-au concesionat terenurile spun că s-au pomenit că utilajele companiei au început să semene şi să recolteze şi de pe terenurile lor. Oamenii din Tureni spun că se tem de reprezentanţii companiei Transavia.
“Domnule, ăştia umblă cu relaţii! Au legături la poliţie şi degeaba te lupţi cu ei că nu câştigi şi tot ca ei rămâne. E unul Jitea, inginer pe acolo, care când l-am întrebat de ce-au semănat pe pământul meu mi-a zis că de ce nu-mi caut eu pământ în altă parte! Păi cum să-mi caut, că ăsta e pământul meu. Când am văzut că au semănat pe pământul meu când a fost timpul de recoltă, am băgat utilajele şi am recoltat grâul. Mi-au făcut plângere la poliţie, dar procurorul a zis că ei au intrat abuziv pe pământul meu şi că nu-s vinovat cu nimic”, spune un localnic din Tureni care a intrat în conflict cu reprezentanţii companiei Transavia.
În cadrul Transavia lucrează Diana Ursaleş, director Divizie Vegetală, care este soţia lui Ioan Ursalaş, fost şef în cadrul IPJ Alba şi actual şef al Poliţiei Municipiului Sebeş.
Extinderea Transavia
Transavia este una dintre cele mai mari companii din ţară care se ocupă de agricultură. A fost înfiinţat la începutul anilor 90, iar acum firma a ajuns să dezvolte o cifră de afaceri de peste 357 milioane de lei pe anul 2011. În urmă cu câţiva ani, compania le-a propus localnicilor din diferite comune din Cluj şi Alba ca în schimbul unor sume de bani sau a unei părţi din recoltă, oamenii să concesioneze terenurile pentru o perioadă de 10 ani. Spre exemplu, pentru un hectar de teren arabil, Transavia a oferit oamenilor 100 de euro sau 800 de kilograme de porumb. O parte din oameni, cei care sunt bătrâni sau nu au posibilitatea să lucreze pământul, au semnat contractele cu Transavia, dar unii au refuzat să încheie târgul. Astfel că Transavia a ajuns beneficiarul unei suprafeţe mari de teren, dar care nu este compactă, în sensul că parcelele de teren nu sunt una lângă alta. În momentul de faţă, compania are în arendă aproximativ 7.000 de hectare în judeţele Alba şi Cluj şi plănuieşte o extindere a suprafeţelor cu circa 40%.
Specula îi duce pe agricultori la sapă de lemn
În ultima lună, din cauza speculei existente pe piaţa agricolă, preţul grâului a scăzut cu circa 30%. Cei care deţin silozuri, şi nu sunt neapărat producători, îşi pot impune un preţ minimal, speculând astfel lipsa de bani lichizi a fermierilor şi imposibilitatea lor de a îşi stoca produsele. Spre exemplu, preţul unei tone de grâu pe pieţele nemţeşti este de circa 200 de euro, în timp ce pe piaţa autohtonă el a fost de circa 160 de euro.
Statul şi UE plătesc cu ochii închişi
Statul român a plătit în 2011 ajutoare pentru peste 350.000 de hectare de teren, pământuri care, în schimb, au rămas nemuncite. Investitorul cumpără teren de la ţărani sau îl concesionează de la consiliile locale ale primăriilor pe preţuri de nimic. Spre exemplu, dacă eşti un bun negociator, în urmă cu câţiva ani puteai cumpăra cu 100 de euro un hectar de teren, acum preţul a mai crescut ajungând la câteva sute. La consiliile locale preţurile de concesionare sunt mult mai mici. Cu dovada deţinerii acestor terenuri, “investitorul” face o cerere către APIA în care solicită să fie subvenţionat pentru lucrări agricole, iar APIA acordă aceşti bani în funcţie de lucrările prezentate. Cea mai mică subvenţie este de circa 80 de euro/hectar, iar doar anul acesta circa 27 de milioane de euro au fost încasate pentru însămânţări fictive.
Răzvan Robu
