Fața neasigurată a patrimoniului

Peste 400.000 de obiecte de patrimoniu fără asigurare

Jaful românilor de la Muzeul din Rotterdam va rămâne în istorie. Pământenii au rămas doar cu poze ale tablourilor lui Claude Monet, Henri Matisse şi Paul Gauguin. Românii au reuşit încă o dată să facă istorie negativă. Patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca este ţinut în beciurile instituţiei, ascuns de ochii lumii. Mai mult, nici o operă nu deţine asigurare şi în cazul în care este furată şi arsă statul nu rămâne cu nimic. Poate uneori doar cu o poză… Pentru că unicitatea obiectelor de patrimoniu din colecţia muzeului nu va putea fi niciodată înlocuită. Ci doar terfelită…

Trei tablouri furate de la Muzeul din Rotterdam au fost arse de Olga Dogaru, mama unuia dintre autori. Expertiza a fost realizată de specialiştii de la Muzeul de Istorie care susţin că lucrările arse fuseseră realizate în tehnica uleiului pe pânză. „În urma analizării compoziţiei chimice a materialelor menţionate şi a evidenţierii, în interiorul acestora, a pigmenţilor specifici picturilor pe pânză, a reieşit faptul că cenuşa provine din arderea a cel puţin trei opere de artă (tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză)”, se arată în comunicatul transmis de Muzeul Naţional de Istorie.

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei are în patrimoniul său aproximativ 450.000 de opere de patrimoniu. Valoarea lor este de sute de milioane de euro, însă pentru că trăim în România operele nu sunt nici disponibile publicului, nici asigurate, nici măcar evaluate. Bătaia de joc nu are nici o limită sub conducerea lui Carmen Ciongradi. Aceasta nu are nici o treabă cu muzeul efectiv şi probabil această instituţie de cultură se va desfiinţa în cel mai scurt
timp pentru că nu are rost ca asemenea opere să fie ţinute într-un beci.

Bunurile nu au fost reevaluate
“Numărul pieselor aflate în colecţiile MNIT este de 444.118. În ceea ce priveşte piesele care au fost clasate, având în vedere că sunt informaţii de interes public, le găsiţi pe siteul cimec.ro, Bunuri culturale mobile clasate. Bunurile de patrimoniu aflate în colecţiile MNIT nu au fost reevaluate. Deşi prin Ordinul nr. 3471/2008 pentru Aprobarea normelor metodologice privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe corporale a instituţiilor publice, art. 12, se stipulează că „Bunurile din patrimoniul cultural naţional…vor fi reevaluate de către evaluatori autorizaţi…”, în momentul de faţă nu există evaluatori autorizaţi de Ministerul Culturii. Bunurile de patrimoniu sunt ţinute în siguranţă în depozitele muzeului unde sunt instalate sisteme de securitate. Asigurarea
s-a făcut doar pentru piesele incluse în expoziţiile temporare din ţară şi străinătate. Majoritatea acestor expoziţii au fost organizate de Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi ca atare asigurările au fost plătite de către instituţia respectivă. Pentru piesele clasate în tezaur s-au solicitat fonduri de la ordonatorul principal de credite, dar în condiţiile financiare actuale nu ne-au fost alocate. În MNIT nu există nici o persoană acreditată de Ministerul Culturii pentru a evalua opere de artă. Există însă mai mulţi experţi acreditaţi în bunuri de patrimoniu, conform specificului instituţiei. Lista cu numele experţilor o găsiţi site-ul cimec.ro – REGISTRUL EXPERŢILOR pentru PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL MOBIL“, arată oficialii de la MNIT într-un răspuns la solicitarea Gazeta de Cluj.

Opere de sute de milioane de euro “Dacă aduci 5 experţi internaţionali fiecare îţi va da valori diferite. Tăbliţele cerate de la Roşia Montană sunt unicate
şi pentru antichităţile romane există chiar şi piaţă. Posibil să se fi şi vândut pe piaţa internaţională piese similare că nu au ajuns toate la muzeul de istorie. Dacă le scoţi la licitaţie nu ai de unde să ştii până la ce sume se poate ajunge. Depinde şi de fluctuaţia pieţei. Totuşi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei
este al doilea muzeu de istorie ca valoare a patrimoniului din România după cel din Bucureşti. Valoarea operelor de patrimoniu ar putea fi evaluat la sute de milioane de euro“, arată o sursă apropriată domeniului istoric care a dorit să îi păstrăm identitatea confidenţială.

Precedentul muzeelor din subordinea CJ

Muzeele din subordinea CJ Cluj sunt în exact aceeaşi situaţie. Doar 48 de opere clasificate drept tezaur din patrimoniul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca sunt asigurate, însă acestea reprezintă doar o parte din lucrările cuprinse în această categorie. Autorităţile judeţene susţin că vor încerca să facă ceva în acest sens, iar senatorul Alin Tişe a declarat că va face o interpelare la adresa Ministerului Culturii în urma adresei noastre. Valoarea operelor de la Muzeul Etnografic ar depăşi cinci milioane de euro, valoarea celor de la Muzeul de Artă şi Muzeul Octavian Goga din Ciucea ar depăşi 20 de milioane de euro, în
fiecare caz.
Horea Uioreanu, preşedintele CJ Cluj, a declarat că va schimba situaţia în urma anchetei din Gazeta de Cluj. Situaţia nu s-a schimbat nici până azi. Senatorul democrat-liberal Alin Păunel Tişe, fostul preşedinte al CJ Cluj, a declarat la acea vreme că va face o interpelare la Ministerul Culturii pentru a vedea de ce nu sunt asigurate operele de patrimoniu. Nici interpelarea şi nici o acţiune similară nu s-a petrecut. Până la urmă, cultura românilor este la mâna hoţilor, iar asigurarea operelor de patrimoniu este la mâna nimănui.
Topul obiectelor de ptrimoniu din MNIT
1. Tăbliţele de la Tărtăria – ilustrează un sistem de scriere mai vechi cu peste 1000 de ani faţă de scrierea sumeriană.
2. Scutul dacic de la Luncani – Piatra Roşie.
3. Brăţări, lanţuri şi fibule dacice de argint.
4. Tăbliţele cerate de la Roşia Montană, unice în lume, deosebit de importante pentru studierea dreptului civil roman.
5. Cartea de modele a breslei aurarilor din Cluj.
6. Cana, din argint aurit, a principelui Transilvaniei Stefan Bocskai.
7. Orga de procesiune de la Dumbrăveni, realizată de Johann Baumgarten în anul 1752.
8. Fluierul şi pipa lui Avram Iancu.
9. Trusa de birou a memorandistului Ioan Raţiu.
10. Aparatul experimental de zbor al lui Marton Lajos, pionier al aeronauticii mondiale.
11. Colecţia numismatică a muzeului, cuprinzând peste 100.000 de piese, dintre care peste 80% sunt susceptibile a fi clasate în categoria Tezaur a patrimoniului cultural naţional. Cuprinde piese unicat sau mari rarităţi numismatice: piesa de aur a lui Mihai Viteazul de la 1600, medalia lui Constantin Brîncoveanu de la 1713, medaliile Casei de Habsburg, medaliile napoleoniene etc.
Tiberiu Hrihorciuc