Comisia Europeană a pregătit un pachet de norme pentru reglementarea producţiei alimentare, care va afecta grav fondul de seminţe al ţăranilor români şi ar putea duce la dispariţia soiurilor de fructe, legume şi cereale autohtone. Legea nu va afecta doar agricultura, ci, implicit, şi consumatorii, ale căror opţiuni alimentare vor fi restrânse şi limitate doar la ceea ce vor oferi corporaţiile agricole.
Directoratul General pentru Sănătate şi Consumatori al Comisiei Europene a propus de curând un pachet de norme inteligente pentru alimente mai sigure, care să consolideze încrederea consumatorului şi să asigure sustenabilitatea producţiei alimentare. Scopul declarat al noii legislaţii este de a introduce o alegere mai largă pentru utilizatori, incluzând astfel noi soiuri ameliorate şi testate, materiale care nu respectă definiţia soiului în sens tradiţional.
Noile norme pretind că, odată cu noua legislaţie, consumatorii vor beneficia de produse mai sigure şi de un sistem de control mai eficace şi mai transparent de-a lungul lanţului agroalimentar. La capitolul ce se referă la materialul de reproducere al plantelor se spune că exigenţele de testare ar contribui la protejarea biodiversităţii şi ar fi garanţia unei selecţii vegetale riguroase. Majoritatea varietăţilor sunt subiectul unor restricţii tehnice şi legale care subminează recultivarea seminţei păstrate şi multiplicate de ţărani. A fost introdus astfel acordul oficial necesar pentru ca o sămânţă să intre pe piaţă, criteriile fiind adaptate strict pentru varietăţile industriale. Legea va stimula comercializarea seminţelor selectate, iar obţinerea acestora, ce presupune folosirea biotehnologiei industriale înalte, va fi garantată doar de corporațiile specializate. Proiectul actual de lege promovează concentrarea pieţei de seminţe doar în mâinile unui număr restrâns de corporaţii. În acest fel, varietăţi diverse ar urma să fie împiedicate de birocraţie, în timp ce puterea agriculturii industriale va creşte. Drept argumente pentru aceste măsuri au fost folosite productivitatea şi populaţia globală în creştere.
Agricultorii cer criterii pentru păstrarea biodiversităţii
Există însă un raportul întocmit de Evaluarea Internaţională de Știinţe Agricole şi Tehnologice pentru Dezvoltare care ilustrează problemele acestei abordări. Acest raport pledează pentru o nouă legislaţie privind seminţele, care ar trebui să permită diversitatea seminţelor potrivite pentru agricultura la scară mică şi pentru inovarea în agricultura ecologică.
Seminţele trebuie să fie disponibile nu doar în băncile de gene, dar şi pe piaţa liberă, fără nicio restricţie birocratică. Criteriile curente de înregistrare a varietăţilor trebuie reduse în cazul varietăţilor destinate agriculturii organice cu scopul de a asigura diversitatea sa. Agricultura trebuie să poată rămâne adaptabilă la schimbările climatice, la noii paraziţi sau boli care se dezvoltă, precum şi la noile metode de lucru prietenoase cu mediul. Niciuna dintre legile europene existente privind seminţele sau propunerea de lege actuală nu au în vedere aceste cerinţe. Aceste legi pun în pericol atât diversitatea seminţelor, cât şi patrimoniul nostru agricultural comun. Totodată, noile legi ameninţă sistemul alimentar sustenabil şi sănătos. Ele există doar pentru a servi intereselor industriei agrochimice.
Asociaţia pentru o agricultură ecologică Ecoruralis, are sediul la Cluj-Napoca şi se alătură protestului susţinut de zeci de alte asociaţii europene împotriva normelor inteligente ale Comisiei Europene.
12.300 de euro pentru înregistrarea unui singur soi
Nicolae Lalu, mic producător de seminţe şi membru al asociaţiei Ecoruralis, arată că, în urma unor calcule aproximative ale taxelor pe care le presupune operaţiunea de înregistrare acestea ar ajunge la sume care nu pot fi suportate de o gospodărie țărănească. “Condiţiile foarte dure, restrictive care se impun la înscrierea seminţelor în catalog face ca această operaţiune sa ajungă undeva la 12.300 de euro pentru un singur soi. Pentru marile concerne, care lucrează pe 3-4 seminţe selectate, această sumă e un moft, dar o gospodărie ţărănească, care lucrează cu 20-30 de seminţe e terminată”. În plus, nu poţi oferi o sămânţă dacă nu e în catalog si nici nu poţi comercializa produsele obţinute din ea. Aceasta înseamnă că sunt excluse tocmai seminţele care evoluează, care se adaptează firesc la noile condiţii de mediu şi sunt cele mai viguroase. Diversitatea recoltelor a dispărut masiv de pe piaţă. Acest lucru afectează diversitatea varietăţilor neînregistrate, care, în prezent, sunt schimbate sau comercializate de cetăţeni europeni îndrăzneţi fără nicio înregistrare. “Astăzi, ne bazăm numai pe experienţa şi expertiza valoroasă a acestor oameni. Ar trebui să încurajăm creşterea numărului lor, şi nu doar ca hobby, ci şi ca mod de a trăi”, precizează Nicole Lalu.
Exterminarea seminţelor tradiţionale prin birocraţie
Raluca Dan, din partea asociaţiei Ecoruralis, atrage atenţia asupra capcanelor pe care le conţine pachetul de norme pentru alimentaţie. La o primă vederea, reglementările par generoase în ceea ce îi priveşte pe țărani, permiţându-le să folosească seminţe tradiţionale pentru culturile proprii. Dar pentru a le folosi, ţăranii trebuie să le înregistreze. “Ei trebuie să le declare la un operator, urmând sa apară într-un catalog. Costurile acestor operaţiuni nu sunt încă decise, dar birocraţia este imensă”, spune Raluca Dan. În plus, seminţele pentru care nu se poate dovedi că au fost vreodată pe piaţă, nu vor putea fi introduse ulterior. Taxele de înregistrare şi comercializare, care surprind ambalarea, etichetarea etc., vor fi stabilite ulterior de către UE. “Aceasta înseamnă că noi nu putem interveni în caz că sunt împovărătoare pentru ţărani”, precizează Raluca Dan. În concluzie, nu înregistrarea în sine ar fi problema, dar ea va conduce la exterminarea seminţelor tradiţionale, pentru că un țăran nu îşi va putea permite înregistrarea tuturor seminţelor pe care le foloseşte în gospodăria lui.
Crina Crainic
