„Doar 30% din pământurile comunei mai sunt lucrate”. „Dorim să întăbulăm terenurile cât mai repede posibil”. „Tradiţia confecţionării plaselor din rafie se mai păstrează încă”, a declarat, pentru reporterii Gazetei de Cluj, secretara primăriei Mănăstireni, Leontina Lăpuşte.
Leontina Lăpuşte: Până în anul 1990, zona a fost una cooperativizată şi terenul se muncea. După anul 1990, pământurile nu au mai fost muncite ca în acea perioadă, iar, din păcate, de mai bine de cinci ani, doar 30% din suprafaţa terenurilor agricole este lucrată. Pentru a obţine profit din agricultură este nevoie de putere de muncă şi bani, deoarece se investeşte foarte mult şi se câştigă puţin.
Rep.: Sunteţi secretar de aproape 20 de ani. Cu ce probleme se confruntă localnicii şi cum îi ajutaţi dumneavoastră pentru a-şi rezolva problemele?
L.P.: Probleme sunt în absolut toate domeniile. Activitatea secretarului cuprinde mai multe domenii şi este cu adevărat mult de muncă. Eu, ca şi secretară, mă ocup de probleme de urbanism, stări civile, de fond funciar, eliberări de autorizaţii, tot ce ţine de acte administrative. Dar, dintre toate acestea, cea mai mare problemă o reprezintă cea a fondului funciar.
Rep.: Dacă tot aţi amintit de problemele de fond funciar, în momentul de faţă care este stadiul retrocedărilor?
L.P.: În momentul de faţă, sunt eliberate titlurile de proprietate în proporţie de 90% şi s-a demarat o acţiune şi de întăbulare a terenurilor, deoarece aproximativ 80% din terenuri nu sunt întăbulate. Există în comună o persoană care este autorizată şi poate întocmi documentaţia necesară pentru acest lucru. Deja s-a început întăbularea, în special pentru terenurile intravilane.
Rep.: Din punctul dumneavoastră de vedere, în ce măsură se mai păstrează tradiţiile în Mănăstireni?
L.P.: O tradiţie foarte veche este confecţionarea şi vânzarea sacoşelor din rafie. Peste tot în judeţ şi în ţară, această zonă a fost recunoscută pentru acest lucru. Această muncă a adus femeilor din comună venituri semnificative, însă, având în vedere că au apărut pungile de plastic, acestea nu se mai vând la fel de bine. De asemenea, ţesăturile pe pânză se mai fac la noi în comună şi încă se mai vând. În Mănăstireni, o femeie coase costume populare, care încă se mai poartă la dansurile tradiţionale.
Rep.: Există în Mănăstireni multe locuri frumoase de vizitat, însă cu ce se mândreşte comuna cel mai mult?
L.P.: Avem două monumente istorice care sunt foarte vechi şi pe care turiştii le pot vizita. Un astfel de monument este biserica din lemn din Bica, edificiu construit în stil maramureşean şi biserica reformată. De asemenea, zona este una frumoasă, cu peisaje care merită văzute. Turiştii care vin în vizită se pot caza la una dintre cele patru pensiuni care există în comună. Cei mai mulţi turişti vin vara, dar unii preferă şi iarna. În zonă se află Lacul Beliş şi mulţi oameni preferă să meargă acolo să se relaxeze. Când lucrările la drumul care leagă comuna noastră de Râşca vor fi finalizate, sunt sigură că turiştii vor veni mai des şi pe la noi.
Beatrice Golondzac
