Clujeanul Mircea Pop, ”omul cheie” din dosarul ministrului Silaghi?

Cu câteva zile înainte ca Traian Băsescu să anunţe dacă îl acceptă pe Ovidiu Silaghi ca ministru al Transporturilor, Direcţia Naţională Anticorupţie se pregăteşte să îl acuze pe Silaghi de corupţie. Din această afacere nu putea lipsi clujeanul Mircea Pop, şeful interimar al CNADNR, care, conform omului de afaceri Nelu Iordache, ar fi fost destinatarul unei şpăgi de circa 200.000 de euro. Acuzaţiile care vin la adresa clujeanului Pop au loc în perioada în care el a organizat nunta fiicei sale la un castel din Italia. Conform zvonisticii, pentru nunta de aproximativ 500.000 de euro decontul a fost achitat de societatea Astaldi, una dintre firmele constructoare de drumuri abonate la lucrările celor de la CNADNR. După implicarea lui în scandal, Mircea Pop a fost demis de conducerea instituției, însă a rămas în consiliul de administrație. Gazeta de Cluj a prezentat numeroase anchete în care a dezvăluit modul în care Mircea Pop a reuşit să strângă o avere impresionantă şi o vilă de vacanţă în Italia.

Unul dintre personajele ”cheie” implicate în dosarul fostului ministru Gabriel Silaghi este clujeanul Mircea Pop. Conforme surselor judiciare, în ultimul scandal titrat în presă şi legat de gestionarea contractelor ”drumarilor”, o parte din şpaga livrată de afaceristul Nelu Iordache lui Silaghi ar fi urmat să ajungă la Mircea Pop. De altfel, Mircea Pop este şeful companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi din România (CNADNR), societatea de stat care încheie contractele pentru repararea sau construirea de drumuri; această societate are putere decizională şi este ”persona juridică” din cadrul Ministerului Transporturilor.

În mod concret, o societate care a câştigat o licitaţie organizată de CNADNR primeşte banii de pe urma prestării lucrărilor în urma unui plan etapizat încheiat cu oficialii companiei. Conform unor surse din cadrul companiei, Mircea Pop ar percepe o ”dijmă” de 3% din valoarea deconturilor dacă patronii doresc ca statul să le depună banii în cont conform planului stabilit. În caz contrar, societăţile private sunt nevoite să aştepte calendele greceşti.

Revenind la situaţia care tocmai a explodat, din referatul trimis de procurori parlamentarilor pentru ca aceştia să aprobe începerea urmăririi penale pentru Ovidiu Silaghi transpare şi implicarea clujeanului Mircea Pop în această afacere.

În referatul respectiv sunt prezentate o serie de interceptări telefonice.

”Din convorbirea telefonică purtată de directorul economic al CNDNR SA – M I, în data de 22.11.2012, ora 21:19, rezultă că directorul general P M (Pop Mircea) şi P M stabiliseră să dea drumul adresei de reziliere în a 15-a zi, respectiv pe data de 23.11.2012, rezilierea fiind transmisă în cea de a 14-a zi urmare a intervenţiei directorului M I care a adus la cunoştinţa directorului general că rezilierea trebuie făcută în termenul de 14 zile. Din discuţiile purtate rezulta că la momentul la care au discutat telefonic cu privire la acest aspect directorul general M P era la masă cu ministrul Transporturilor. Transmiterea rezilierii în data de 22.11.2013 explică reacţia lui I N în discuţiile cu R R.”, se arată în referatul respectiv.

Cu alte cuvinte, Nelu Iordache era presat să ofere mită pentru ca CNADNR-ul să nu rezilieze contractele încheiate.

Cine-s şeful şi şefuţul?

De asemenea, în acelaşi referat iniţialele directorului Pop Mircea mai apar şi după ce Silaghi a primit cei 200.000 de euro de la Nelu Iordache. De această dată, Silaghi l-a asigurat pe Iordache că îl va contacta pe directorul CNADNR pentru a nu rezilia contractele respective.

”Când am ajuns la Silaghi Ovidiu acasă, i-am spus acestuia motivul pentru care am venit. Din ce am observat, ştia că urmează să vin la el şi ştia şi de problema rezilierii. Încă înainte de a începe discuţia, Silaghi Ovidiu a pornit un aparat de bruiaj. După ce i-am spus pentru ce am venit, şi i-am zis că am banii la mine, precizându-i şi cuantumul sumei, mi-a zis că este ok şi m-a pus să pun banii pe o masă din cameră. În continuare, ne-am mutat în altă cameră, unde era şi S R, unde Silaghi Ovidiu mi-a spus că va lua legătura cu P M a doua zi dimineaţa pentru anularea rezilierii şi am băut un pahar de vin. Întâlnirea a durat aproximativ 40 minute.”, arată Nelu Iordache în declaraţiile date procurorilor.

În referatul respectiv, se arată cum, ”la 20 mai 2011 CNADNR a semnat contractul de lucrări Lot 1: „Proiectare şi execuţie autostrada Nădlac – Arad şi drum de legătură km 0+000–km 22+248”, având o valoare totală de 382.959.483,93 lei (fără TVA), atribuit prin licitaţie deschisă Asocierii S.C. R S.R.L. – M E E C S.A. – S.C. D C S.R.L, 85% reprezentând contribuţia nerambursabilă acordată de Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune, iar 15% din valoarea totală este asigurată de la Bugetul de Stat. Încă din luna mai 2012, pe fondul divergenţelor cu firma M (Monteadriano) şi a întârzierilor constatate de către autoritatea contractantă şi autoritatea de management în execuţia lucrărilor aferente contractului mai sus menţionat, S.C. R SRL întâmpina dificultăţi în decontarea Certificatelor Intermediare de Plată şi se punea problema rezilierii contractului. La data de 12 mai 2012, SILAGHI OVIDIU-IOAN a fost numit în funcţia de ministru al Transporturilor. Numitul I N susţine că i s-a adus la cunoştinţă de către anumite persoane din cadrul CNADNR SA că toate plăţile către executanţi se efectuau „numai cu acordul verbal al noului ministru – Silaghi Ovidiu”.

Deja vu cu deturnări?

Fostul şef al CNADNR este Mircea Pop, inginerul a cărui firmă a proiectat centura Vâlcele Apahida exact printr-un loc unde terenul este instabil şi a fost nevoie de o defrişare pădurilor care stăteau în calea drumului. Mai mult, Mariana Pop, soţia şefului CNADNR, ocupă funcţia de şef al Laboratorului de calitate a DRDP Cluj. Începând de la beneficiar, până la proiect sau alegerea constructorului, toţi au “favorizat” surparea unei centuri ocolitoare pentru care s-au defrişat hectare de pădure şi care a fost construită pe un teren impropriu, iar preţul final, în loc de circa 60 de milioane de euro a ajuns să coste peste 150 de milioane de euro. În urmă cu câţiva ani, Mircea Pop a ocupat funcţii de conducere în cadrul instituţiilor de stat care se ocupă de reabilitarea şi construirea drumurilor. Spre exemplu, în 1998, Mircea Pop ocupa funcţia de director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj. În acea perioadă, la adresa conducerii acestei direcţii, Curtea de Conturi a lansat o serie de acuzaţii de deturnare de fonduri, dar nu a fost făcută nici o plângere sau acuzaţie penală. După ce a plecat din acest post, în 2003 el a fost numit consilier pe probleme tehnice de infrastructură în perioada în care prim ministru era Adrian Năstase. Apoi, în 2004, Mircea Pop a devenit director adjunct în cadrul CNADNR, post pe care l-a ocupat până în 2006, an care coincide cu începerea lucrărilor la centura de ocolire Vâlcele. În mare parte, Emil Boc a “trasat” această centură pe un studiu de fezabilitate comandat de Miron Mitrea pe vremea când acesta era ministrul Transporturilor şi PSD-iştii, care conduceau Clujul, îi cereau lui Mitrea să dea bani pentru acest proiect. Traseul Vâlcele-Apahida are o lungime de 23,612 km, studiul de fezabilitate a fost făcut în 2004, adică în faza incipientă a proiectării drumului, iar în 2006 studiul de fezabilitate a fost actualizat şi avizat de CNADNR.

Raportul pe care nimeni nu vrea să-l citească

Astfel, chiar dacă există un raport al Curţii de Conturi în care se arată că actualul management nu este unul benefic pentru companie, guvernul Ponta l-a menținut pe Pop la conducerea CNADNR până la apariția acestui scandal.

„CNADNR a creat impresia, cel puţin în perioada auditată, unei entităţi care nu a înţeles şi nu s-a acomodat pe deplin cu scopul şi cu obiectul propriu de activitate, o entitate a cărei activitate pare că a parcurs un traseu mai aproape de un labirint decât de unul bine stabilit şi bine orientat şi căreia i-au fost străine noţiunile de economicitate, eficienţă şi eficacitate în organizarea activităţii şi în utilizarea fondurilor publice alocate”, se spune în raport.

În raport sunt prezentate mai multe riscuri, vulnerabilităţi, disfuncţionalităţi şi deficienţe constatate „aproape ca pe o permanenţă a activităţii CNADNR” în perioadele auditate, printre care modul de acţionare neunitar şi necoordonat; preocuparea şi implicarea insuficientă pentru identificarea şi eliminarea riscurilor, vulnerabilităţilor sau risipei; studii de fezabilitate neutilizate sau de slabă calitate; valori contractuale majorate şi termene de finalizare nerespectate.

„Stabilirea prin reglementări legale a unor obiective şi termene, încadrarea CNADNR ca fiind «de interes strategic naţional» şi a unor activităţi, programe şi proiecte aferente ca fiind «prioritare» şi «de interes public naţional», s-au dovedit a nu fi suficiente pentru atingerea obiectivelor şi pentru poziţionarea companiei ca entitate ce şi-a înţeles şi implementat, în condiţii de performanţă, rolul, atribuţiile şi responsabilităţile care i-au fost prevăzute”, se arată în raport.

Autorii documentului precizează că organizarea şi derularea activităţii specifice şi a programelor privind eliminarea efectelor calamităţilor naturale asupra drumurilor naţionale s-au desfăşurat neperformant, atât ca urmare a subfinanţării acestora cât şi a existenţei şi persistenţei unor vulnerabilităţi, disfuncţionalităţi şi deficienţe interne, rămase neidentificate şi neeliminate în timp, atât la nivelul centralei companiei cât şi al structurilor sale teritoriale.

Reprezentanţii Curţii de Conturi prezintă în raport mai multe informaţii privind proiectul de modernizare a DN 67C Bengeşti – Sebeş („Transalpina”), adjudecat în 2008 de compania Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache.

66 de milioane de lei pentru plăţi nejustificate!

Conform raportului Curţii de Conturi a României, valoarea totală estimată a abaterilor constatate este de 66 milioane lei, cuprinzând plăţi nejustificate ca urmare a renunţării la judecarea recursurilor declarate împotriva unor decizii ale Curţii de Apel, cu privire la penalităţi contractuale solicitate de antreprenor (30,19 milioane lei), plăţi nejustificate ale unor sume cu titlu de „actualizări” ale unor situaţii de lucrări aferente derulării contractului de modernizare a DN 67C (30,9 milioane lei), plăţi nejustificate ale unor sume cu titlu de „cost de finanţare”, aferente garanţiilor de bună execuţie în cadrul derulării aceluiaşi contract (4,6 milioane lei) şi achitarea, înregistrarea în contul de cheltuieli şi nerecuperarea în regres a unor amenzi aplicate de către ANRMAP şi alte instituţii, pentru nerespectarea unor prevederi legale (268.000 lei).

Demisionar în interimat

La sfârşitul lui ianuarie, Mircea Pop a demisionat din funcţia de şef al CNADNR din cauza a numeroase reclamaţii venite pe tema deszăpezirii drumurilor. Cu toate acestea, în mod paradoxal, el a ocupat pe o perioadă de interimat, aceeaşi funcţie de conducere în cadrul companiei. La data respectivă, premierul Ponta aprecia că interimatul lui Mircea Pop la CNADNR trebuie să fie „foarte scurt”, însă se pare că aprecierile lui Ponta nu au fost în concordanţă cu realitatea.

În acelaşi timp, se pregăteşte deschiderea unei companii de stat care să se ocupe exclusiv de construirea şi întreţinerea autostrăzilor. Astfel, se pare că Mircea Pop va fi ţinut în cadrul CNADNR până când Compania pentru Autostrăzi va putea funcţiona, iar el va fi pus şef în cadrul noii structuri pentru a nu exista nici o sincopă în ”gestionarea” contractelor deja atribuite.

La noi în sat sunt mulţi de Popi

Mircea Pop face parte dintr-o familie extrem de elitistă din Cluj Napoca. Unul dintre fraţii lui, Liviu, este unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi clujeni şi profesor la Facultatea de Drept, iar celălalt frate a fost liderul Cartel Alfa, Grigore Pop, din nefericire, recent decedat. De asemenea, fraţii Pop sunt rude ale fostului secretar al Consiliului Judeţean Cluj, Măriuca Pop, care s-a pensionat la începutul acestui an. Mai departe, cei menţionaţi anterior sunt înrudiţi cu procurorul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) Cluj, Daciana Deritei, care, împreună cu şeful DIICOT Cluj, Mircea Hrudei, au instrumentat dosarele Paszkany, Gazeta, şi acuzaţiile de spălare de bani aduse unui grup de oameni de afaceri din cadrul Băncii Transilvania (Horia Ciorcilă, Rareş Nilaş şi Gicu Gânscă).

Nunta românului pe gustul italianului

Conform TIRMAGAZIN.RO, de curând, Mircea Pop a cheltuit câteva sute de mii de euro pentru nunta fiicei lui. ”Ceremonia a avut loc la CASTELLO DELLA CASTELLUCCIA, aflat pe Via Carlo Cavina 40, în Italia, în apropiere de Roma. În acest crâmpei de rai, “pe-o gură de plai”, un bugetar de lux din România a reuşit să îi facă “odorului” său, Andreea Lavinia, fostă Pop, o “meraviglioso matrimonio” (nuntă minunată), pentru care “prietenii” tăticului ei au scos din buzunar un “mizilic” de vreo juma’ de milion de euro. (…) De fapt, nimic nu este scump pentru Mircea Pop, veşnicul director general interimar de la CNADNR, care a găsit suficienţi bani să îi facă “micuţei” Andreea Lavinia un salon de frumuseţe de megafiţe în Roma, “MKC Beauty School in ROME”.(…)Mircea Pop este atât de generos cu familia sa încât i-a dat lui Ioan BREŞUG, din prăfuitul “Botoşeni”, ginerele său, un mizilic de 520 de mii de lei, împrumut în nume personal. Pentru că Mircea Pop “are cu ce, mă”, a închiriat chartere din Cluj pentru “ceteraşi şi cinstiţii meseni”, printre care, obedienţii săi din Compania Naţională de Autostrăzi, Ecaterina Munteanu, directoare în CNADNR, al cărei soţ Radu Munteanu a fost pus şef al Regionalei de Drumuri Bucureşti, cu câteva zile înainte, Dana Maşala, şefă în cadrul CNADNR, soţia directorului general adjunct, Ionuţ Maşala, Eugen Cecan, directorul DRDP Cluj, Emil Rusoiu, director pentru proiecte cu fonduri externe din CNADNR, precum şi senatorul PSD Sorin Bota.”Gurile rele da’ bune” din CNADNR susţin că firma italiană de construcţii de drumuri Astaldi ar fi decontat toate cheltuielile de nuntă ale fiicei ExPiratului. Dacă este aşa, toate “felicitările în plic” primite de fiica şi ginerele lui “Minciunică” s-au transformat în profit 100%!!!”, se arată în publicaţia citată.

Răzvan Robu