Bisericile crestine din Egipt, incendiate si prădate

Aproape 40 de biserici din Egipt au fost jefuite şi incendiate, şi încă 23 au fost atacate şi avariate în cursul săptămânii trecute. Atacurile nu au fost încă asumate de vreo organizaţie, dar printre cei acuzaţi de acţiunile distructive se numără Fraţii Musulmani şi extremiştii islamici. Autorii atacurilor au scris cu graffitti „Allah u Akbar” (Dumnezeu este măreţ) sau „Egiptul este islamic” pe sălaşurile de cult.

Atacurile asupra bisericilor creştine au urmat unor incendieri ale unor biserici copte şi ale caselor şi firmelor unor membri ai minorităţii creştine din Egipt. După îndepărtarea de la putere a preşedintelui Mohammed Morsi în luna iulie, islamiştii au manifestat în mod repetat şi public pentru revenirea la putere a Fraţilor Musulmani. Nu toţi musulmanii s-au opus acestei schimbări politice, însă, iar unii dintre ei chiar i-au ajutat pe creştini să îşi apere bisericile şi mănăstirile de atacurile extremiştilor.

Creştinii reprezintă numai 10 procente din populaţia de peste 90 de milioane de persoane a Egiptului, iar atacurile asupra bisericilor copte au devenit tot mai frecvente după „Primăvara Arabă” de acum trei ani, în urmă căreia Fraţii Musulmani au ajuns la putere. Deşi au fost bănuiţi pentru atacuri, Fraţii Musulmani neagă vehement orice implicare, susţinând chiar că formaţiunea politică a apărat dintotdeauna bisericile.

O biserică Franciscană a fost incendiată la începutul săptămânii trecute, arată Yahoo News, iar atacatorii au scos în stradă călugăriţele, pe care le-au declarat „prizonieri de război”. Acestea au fost până la urmă ajutate de o femeie musulmană, care le-a oferit refugiu. Alte două femei care lucrau la şcoală au fost abuzate şi hărţuite sexual în timp ce încercau să scape de mulţimea furioasă.

Atacuri violente la proteste paşnice

Atacurile par să fie un răspuns la evenimentele violente din urmă cu două săptămâni, când forţele de ordine au încercat să disperseze protestele paşnice ale susţinătorilor Fraţilor Musulmani şi Mohammed Morsi. Acestea ar fi o avertizare adresată membrilor comunităţii creştine, care, deşi reţinuţi în viaţa publică în trecut, au devenit mai activi politic de la căderea lui Mubarak, cerând să fie trataţi cu corectitudine.

Potrivit presei internaţionale, susţinătorii lui Morsi consideră că rolul creştinilor în debarcarea acestuia de la putere a fost disproporţionat, aceştia reprezentând o mare parte a celor care au ieşit în stradă pentru a cere demisia preşedintelui. Biserica Creştină Coptă din Egipt şi-a reafirmat angajamentul de a susţine noua conducere politică a ţării, susţinând că în timpul protestelor a susţinut armata şi poliţia în încercarea lor de a îndepărta grupurile violente şi teroriste.

Creştinii copţi evoca memoria insurgenţei islamiste din anii 1990, în care au murit sute de oameni, în special în sudul Egiptului unde se află cel mai mare  număr de creştini copţi şi unde au avut loc cele mai multe mişcări militante islamiste. Un jurnalist egiptean a declarat pentru Reuters, referindu-se la atacurile asupra bisericilor creştine, că „devine ceva asemănător unui război”.

Biserica coptă neagă orice implicare politică

Agenţia de ştiri Lăcaşuri Ortodoxe scrie că, aflat într-o mănăstire din deşertul Wadi Natrun, Patriarhul copt ortodox Tawadros al II-lea le-a mulțumit musulmanilor care au încercat să protejeze bisericile creștine atacate de Frăţia Musulmana. Într-un interviu acordat televiziunii egiptene Al Masriya, Patriarhul Ortodox Copt a intervenit pentru a deplânge numărul de biserici incendiate și pentru a le mulţumi „fraților săi, cetăţeni musulmani”, care au protejat aceste biserici, uneori prin formarea unor lanțuri umane.

De altfel, Biserica Coptă şi-a exprimat refuzul categoric, faţă de orice amestec în treburile interne ale Egiptului. Patriarhul copt catolic Ibrahim Isaac Sidrak, a declarat într-un comunicat că „ceea ce se întâmplă în Egipt, nu este un conflict între facțiuni politice rivale, sau o problemă a creștinilor cu musulmanii, ci o luptă a tuturor egiptenilor, împotriva terorismului”, arată sursa citată. Deplângând „erorile puternice ale mass-mediei, în țările occidentale”, patriarhul i-a invitat pe jurnaliști „să citeze faptele în mod obiectiv, fără a încerca să se constituie într-un scut internațional sau politic pentru aceste grupări teroriste și sângeroase”.

„Creştinii ar fi cauza căderii lui Morsi”

Episcopul catolic de Assiut, Mons. Kyrillos William, citat de Radio Vatican, a relatat: “Islamicii au coborât în piaţă să protesteze, strigau sloganuri împotriva guvernului, a poliţiei şi a creştinilor, pentru că au convingerea că creştinii ar fi cauza căderii regimului Morsi. Au incendiat mai multe biserici, printre care şi una catolică, biserica mănăstirii franciscane din Assiut. Au sărit zidul, au intrat în interiorul edificiului, au ars toate automobilele din curte, inclusiv maşinile unor prieteni ai manifestanţilor. Apoi au dat foc la chioşcul de suveniruri şi, în cele din urmă, bisericii, după ce au profanat-o şi au aruncat la pământ tabernacolul cu Sfânta Taină. Au ars biserica, sacristia şi toate oficiile preoţilor care se aflau la primul etaj. Conventul a fost complet distrus. După aceasta, au dat foc bisericii ortodoxe Sf. Gheorghe, bisericii adventiştilor şi mai multor magazine ale creştinilor.”

Prelatul a explicat că situaţia este tristă nu doar la Assiut. “Am aflat că în afara oraşului, în provincie, Catedrala ortodoxă din Abnoub a fost complet incendiată. La Qusyiah au început să facă alte daune, au incendiat câteva case, dar locuitorii s-au împotrivit şi i-au alungat. Au mers chiar şi la mănăstirea unor călugăriţe catolice, dar alţi oameni cu minte – inclusiv unii de religie musulmană – au spus militanţilor: «Dar ele ce rău au făcut? Surorile sunt aici de 70 ani şi nu au făcut decât binele!» În cele din urmă, au reuşit să îi îndepărteze.” Despre sentimentele populaţiei locale, Mons. William a spus: “Inima este plină de tristeţe, dar au multă încredere în Domnul, în ocrotirea şi providenţa Sa. Continuăm să ne rugăm. Spunem că dacă noi creştinii trebuie să plătim scumpul preţ al voinţei poporului egiptean de libertate, pentru democraţie şi un stat modern, atunci, suntem gata să îl plătim. Şi o facem pentru patria noastră, pentru Egipt. Casele se mai pot repara, dar libertatea este mult mai importantă”.

Reciprocitate şi toleranţă

„Este un fenomen dramatic care se întâmplă fără ca noi să ştim, de multe ori, pentru că nu se scrie despre aceste subiecte. Dacă Occidentul e permisiv cu musulmanii, iar în marile oraşe ale Europei, aceştia îşi pot construi moschei, fără a exista nici un fel de agresiune, se pare că acest lucru nu se întâmplă şi în Orient, sau în Nordul Africii, nici măcar în Turcia. Aşteptăm o reciprocitate a toleranţei pe care biserica creştină le-o arată acestor comunităţi”, a declarat pentru Gazeta de Cluj purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului.

Diana Gabor