Ion Mihai Pacepa vrea sa sustina investigarea crimelor comunismului si din acest motiv colaboreaza cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc. In schimb acesta este rezervat in privinta unei vizite pe teritoriul Romaniei.
„Am primit un răspuns de la Ion Pacepa în urmă cu o săptămână, în care salută iniţiativa IICCMER şi mulţumeşte pentru invitaţie. A exprimat însă rezerve faţă de o eventuală vizită în România”, a declarat Andrei Muraru.
El a precizat că invitaţia făcută generalului Pacepa a fost făcută exact la 35 de ani de la condamnarea sa la moarte de către Tribunalul Suprem al RSR, iar iniţiativa de a susţine o serie de conferinţe în mediul academic a venit într-un moment simbolic pentru despărţirea definitivă a lui Pacepa de regimul totalitar comunist.
„După cum ştiţi, în 1999, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a anulat sentinţa de condamnare la moarte. Rolul acestui demers nu este altul decât acela de a afla cât mai multe informaţii despre activitatea criminală a regimului totalitar, de care generalul Pacepa s-a despărţit atât de răsunător. Niciodată nu cred că e tardiv ori nepotrivit pentru aflarea unor răspunsuri la întrebări care s-au pus în ultimele două decenii. Noi recunoaştem rolul său major în demascarea acţiunilor criminale ale Securităţii, iar un martor devenit personaj istoric este cu atât mai important în efortul de clarificare”, a spus Andrei Muraru.
El a explicat faptul că scopul IICCMER nu este de a discuta despre Pacepa în termenii de „erou” sau „demon”, ci de a cerceta cu rigoare ştiinţifică crimele şi abuzurile politice comise de regimul comunist.
„Istoria recentă este un teren încă prea puţin explorat. Orice informaţie, orice detaliu, orice argument care poate clarifica aspecte din întunecata istorie a poliţiei politice comuniste este salutar. Există amănunte şi nume care nu s-au rostit până acum, iar o eventuală discuţie ca demers investigativ în scopul aflării adevărului este necesară. Dialogul cu Pacepa poate avea şi rolul de a delimita tentativele recente de reabilitare a dictaturii ceauşiste de momentul 1978”, a adăugat preşedintele executiv al IICCMER.
El mai spune că au mai existat interviuri cu Pacepa, însă cercetătorii de la Institut care se ocupă de istoria Securităţii au „întrebări-cheie” tocmai pentru că au expertiza necesară, iar în contextul discuţiei despre crimele comunismului, Pacepa poate oferi date noi.
„De pildă, ştim cu certitudine că unii dintre cei care au pus la cale atentate împotriva opozanţilor din străinătate se mai află astăzi în viaţă. De asemenea, avem o listă cu persoane care au făcut parte din serviciile secrete comuniste şi care trăiesc. Vom încerca să luăm legătura cu cei vor să vorbească. Sigur, din multe puncte de vedere, Pacepa e un caz aparte, pe care l-am tratat ca atare”, a explicat Andrei Muraru. AGERPRES