CSM: subalternii judeca, sefii condamna

În 29 mai 2009, Consiliul Superior al Magistraturii a semnat „Rezoluţia privind transparenţa şi accesul la justiţie” a Adunării Generale a Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare, în care s-a angajat în faţa Europei să asigure „transparenţa modului de îndeplinire a atribuţiilor Consiliului în probleme disciplinare”. Proiectul de act normativ a fost întocmit de către membrii CSM şi susţinut de către Ministerul Justiţiei, care l-a şi promovat.

Schimbarea legilor

Totuşi, modificarea articolului 46 al Legii 303/2004 va transforma Inspecţia judiciară într-o structură netransparentă. Acest articol prevede ca „cercetarea disciplinară să se desfăşoare cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la informaţiile clasificate şi la protecţia datelor cu caracter personal”. Astfel, secretizarea cercetărilor disciplinare va face ca părţile care au reclamat un magistrat să nu poată avea acces la dosarul disciplinar. În acest context, nu se va putea verifica dacă  respectivul caz a fost muşamalizat sau dacă actele părţilor reclamante au existat la dosar, numai în cazul în care şeful CSM le va oferi autorizaţie de acces. Totuşi, potrivit legii 182/2004 este „interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor, care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea sau acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei”. În timp ce reclamantul are acces la dosar doar dacă şeful CSM vrea să-i acorde permisiunea, potrivit aceluiaşi act normativ, un „judecător sau procuror cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare”.

CSM îşi judecă subalternii

Toţi magistraţii „indisciplinaţi” din întreaga ţară sunt anchetaţi şi judecaţi de către Consiliul Superior al Magistraturii. Întrebat dacă acest lucru este absolut normal, senatorul Iulian Urban a declarat că, în momentul de faţă, statutul CSM nu poate fi modificat cu privire la acest subiect, deoarece CSM este cel care trebuie să regleze mecanismele din acest domeniu. „În prezent, acest lucru garantează independenţa magistratului român. Dovada faptului că, cel puţin în 2009, CSM a redat funcţiunii anchetarea cauzelor care vizau abateri săvârşite de magistraţi şi de numărul record de sancţiuni şi excluderi dictate de acest for al magistraţilor, împotriva unor magistraţi. Cred că, în condiţiile în care CSM va deveni intrasigent cu abuzurile, derapajele şi faptele de încălcare a codului deontologic al magistraţilor, atunci cu adevărat imaginea şi percepţia opiniei publice asupra actului de justiţie şi a magistraţilor va reintra în făgaşul încrederii”, a specificat Iulian Urban.

Legături strânse între CSM şi inspectorii judiciari

Inspectorii din cadrul inspecţiei judiciare sunt numiţi de plen, prin concurs sau examen, dintre persoanele care au cel puţin opt ani vechime în magistratură şi au calificativul „foarte bine” la ultima evaluare. Potrivit art. 44 din Legea 317/2004, „CSM îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea privind statutul magistraţilor nr. 303/2004, precum şi pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă de către aceştia, dacă fapta nu constituie infracţiune”. Potrivit judecătorului Cristi Danileţ, este absolut normal ca CSM să ancheteze şi să judece magistraţii, însă ar trebui să se ia o soluţie cu privire la imparţialitatea membrilor, iar statutul CSM ar putea să fie modificat. „Membrii CSM sunt cei care numesc inspectorii judiciari. Cred că aici ar trebui luate nişte măsuri, deoarece chiar şi membrii CSM sunt judecaţi tot de către aceşti inspectori. Probabil, relaţia dintre CSM şi inspectorii judiciari ar trebui ruptă în vreun fel”, a declarat Cristi Danileţ.

Avertisment pentru judecători

În data de 15 mai, judecătorul Elena Turcu de la Tribunalul Dâmboviţa a fost surprinsă conducând în stare de ebrietate, fiind implicată într-un accident rutier minor. Potrivit poliţiştilor, magistratul a săvârşit infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, având în sânge o alcoolemie mai mare de 0,8 grame/litru. Procurorii au dat în acest caz soluţia NUP, nu pentru că judecătoarea nu ar fi fost beată, ci pentru că probele biologice recoltate au fost luate cu încălcarea dispoziţiilor legale. De fapt, probele au fost prelevate prin metoda clasică şi nu cu o trusă standard. Acesta este motivul pentru care judecătorii au susţinut că probele nu pot fi luate în seamă. Astfel, Elena Turcu a scăpat de dosar penal, în locul ei fiind anchetaţi poliţiştii care i l-au întocmit. Curtea de Apel Piteşti, unde a fost judecat cazul, a absolvit-o de vină pe aceasta şi mai mult, a admis, pe 17 mai, plângerea penală formulată de judecător împotriva poliţiştilor.

Beatrice Golondzac