Aleasă de plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru funcţia preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lidia Bărbulescu este prima femeie care ar putea deţine această funcţie, în cazul în care ar primi şi acceptul preşedintelui Traian Băsescu, cu care a avut numeroase conflicte. Totuşi, Lidia Bărbulescu a declarat că nu are nici un motiv să se îndoiască de numirea sa de către preşedintele României. Totuşi, Lidia Bărbulescu este unul dintre cei mai controversaţi magistraţi români. Alături de Virgil Andreieş, preşedintele CSM, formează un „duo” de magistraţi aflaţi, în mai multe rânduri în vizorul presei pentru diferite scandaluri.
Sigură pe ea…
La scurt timp după desemnarea sa în funcţia de preşedinte a ÎCCJ, Lidia Bărbulescu a declarat că „nu am nici un motiv să mă îndoiesc că preşedintele va semna decretul de numire în funcţie”. Aceasta este de părere că experienţa sa ca judecător şi numeroasele funcţii pe care le-a deţinut de-a lungul anilor au ajutat-o să obţină această poziţie. Nici posibilitatea trecerii bugetelor instanţelor în administrarea instanţei supreme nu au speriat-o pe aceasta, declarând că se aşteaptă ca legea să fie într-adevăr aplicată. Faptul că ar putea apărea un blocaj la instanţe nu a speriat-o deloc, Lidia Bărbulescu specificând că a mai fost într-o astfel de situaţie. „Am mai gestionat o astfel de criză, de blocaj generat de instanţa supremă. Vă mai amintiţi cum veneau camioanele cu dosare? Şi m-am descurcat, deşi am fost aproape singură la conducere, pentru că nu erau desemnaţi preşedintele şi nici trei şefi de secţie”, a mai spus Lidia Bărbulescu.
Are obiective mari…
În cadrul audierii în faţa membrilor CSM, judecătorul Lidia Bărbulescu a declarat că unul dintre obiectivele sale este unificarea jurisprundenţei la nivel naţional, permiţând oricărei persoane să-şi estimeze şansele de a câştiga un proces. Astfel, potrivit lui Bărbulescu credibilitatea sistemului judiciar va fi mai mare. „Lipsa unei jurisprundenţei unificate şi clare rămâne pentru mine un aspect de preocupare pentru certitudinea şi transparenţa actului de justiţie şi ca o condiţie esenţială a accesului la jurisprundenţă. Este nevoie de o mobilizare sporită a judecătorilor, magistraţilor asistenţi, grefierilor pentru realizarea calităţii actului de justiţie”. De asemenea, Bărbulescu îşi propune să asigure elaborarea obligatorie asupra fiecărui recurs în interesul legii, raport care va cuprinde şi soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti, jurisprundenţa Curţii Constituţionale, a CEDO şi a Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene, în legătură cu problema de drept sesizat. Totodată, Lidia Bărbulescu a pledat pentru accelerarea procesului de redactare a deciziilor în interesul legii şi asigurarea celerităţii în transmiterea hotărârilor date în acest sens spre publicarea în Monitorul Oficial. În perspectiva preluării de la 1 ianuarie 2010 a atribuţiilor Ministerului Justiţiei privind gestionarea bugetelor Curţilor de Apel, a tribunalelor şi a judecătoriilor de către ÎCCJ, Bărbulescu susţine că va urmări ducerea la îndeplinire a atribuţiilor referitoare la desemnarea fondurilor instanţelor judecătoreşti, precum şi preluarea mijloacelor materiale necesare desfăşurării activităţii personalului.
A fost odată…
Magistratul Lidia Bărbulescu este cunoscută pentru relaţiile „tensionate” pe care le are, încă din trecut, cu preşedintele Traian Băsescu şi cu Monica Macovei, fostul ministru al Justiţiei. În anul 2007, Macovei a cerut CSM cercetarea Lidiei Bărbulescu pentru trafic de influenţă, sub suspiciunea că ar fi intervenit pentru a favoriza angajarea fiicei sale. Se pare că magistratul ar fi cerut modificarea regulamentului la examenul de admitere la Institutul de Criminologie, cerând să se scoată dreptul civil din examen, deoarece fiica sa urma să susţină un test şi din acea materie pentru accederea pe un post în cadrul institutului. Totuşi, CSM a stabilit că nu este necesară o anchetă cu privire la acest caz. Nici Traian Băsescu nu a scăpat de replicile „ţepoase” ale lui Bărbulescu. Preşedintele a acuzat CSM, care era condus la acea vreme de Bărbulescu, de tentativă de blocare a activităţii Agenţiei Naţionale de Integritate, după ce aceasta a afirmat că declaraţiile de avere sunt neconstituţionale. De asemenea, asociaţia SoJust a acuzat-o pe aceasta anul trecut că „şi-a nesocotit rolul de garant al independenţei justiţiei, acţionând, dimpotrivă, ca un factor de presiune asupra independenţei judecătorilor”. Un alt caz controversat este legat de prietenia dintre Bărbulescu şi Rodica Stănoiu. În 2003, judecătorul Lidia Bărbulescu a fost numită în funcţia de vicepreşedinte al ÎCCJ, presa punând ascensiunea ei pe seama prieteniei cu ministrul Justiţiei, din aceea vreme, Rodica Stănoiu. Până în anul 2004, CSM putea propune pentru a fi promovaţi în funcţie doar judecătorii care erau recomandaţi de ministrul Justiţiei. Din această cauză, se crede, că tot datorită Rodicăi Stănoiu, în anul 2001, Lidia Bărbulescu a fost promovată de la Tribunalul Olt la Curtea Supremă, fără a mai deţine şi gradul de judecător de Curte de Apel.
Fără activitate
Lidia Bărbulescu a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti în anul 1978 şi ocupă din septembrie 2009, funcţia de preşedinte interimar al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în locul lui Nicolae Popa. Timp de nouă ani, după absolvirea facultăţii, a fost judecător la Judecătoria din Slatina, iar din 1987 până în 2001 a ocupat funcţia de judecător, preşedinte de secţie, vicepreşedinte şi preşedinte la Tribunalul Olt. În anul 2001 a deţinut funcţia de judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind şi vicepreşedinte al acestei instanţe, începând cu anul 2003. Din 2004 este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, unde a fost şi preşedinte din ianuarie 2008 şi până în ianuarie 2009. Până în momentul de faţă Lidia Bărbulescu nu are titluri ştiinţifice, lucrări publicate sau activitate în cadrul societăţii civile.
Beatrice Golondzac
