Niciunul dintre candidaţii cu şanse la alegerile prezidenţiale nu a ratat, în această campanie electorală, „o vizită” în preajma bisericii. Liderii politici au apariţii tot mai dese alături de liderii religioşi, iar mesajele „pioase” conţin tot mai multe promisiuni şi obiective publice, mai ales în perioada alegerilor
Politicienii credincioşi
Chiar dacă, aparent, este mai puţin prezent „în poze” alături de preoţi, Crin Antonescu, a vizitat o biserică din Moldova, după ce a fost validat preşedinte al PNL. De curând, liderul liberalilor a declarat că primul lucru pe care îl va face după ce va fi ales preşedintele României este acela de a se întâlni cu Patriarhul Daniel, pentru un posibil parteneriat cu Biserica Ortodoxă. „Patriarhul este un lider spiritual pentru cei mai mulţi dintre români şi poate acţiona în conlucrare cu preşedintele României în acest sens. Mijloacele sunt diferite, scopul poate fi comun”, a declarat Crin Antonescu. Printre cei care şi-au făcut campanie chiar în curtea Patriarhiei se află şi candidatul PSD Mircea Geoană. În luna august a acestui an Geoană a participat la Liturghia arhierească cu ocazia ridicării în rangul de Arhiepiscop onorific a Episcopului Ioan Selejan, la Biserica din Miercurea-Ciuc. La sfârşitul lunii septembrie, liderul PSD „s-a pozat” alături de Patriarhul Daniel, iar în octombrie acesta a participat la sfinţirea clopotelor Bisericii Evanghelice din Bistriţa. Nici primarul Oprescu nu ratează nicio şansă de a se „poza” alături de Prea Fericiţii BOR. De asemenea, acesta a semnat un protocol de colaborare cu pastorul Cristian Modan de la Biserica Adventistă Ziua a Şaptea, cu scopul de a sprijini şi astfel de biserici, nu doar pe cele ortodoxe. Mereu prezenţi la toate evenimentele organizate de Biserica Ortodoxă sunt Vadim Tudor şi Gigi Becali, acesta din urmă fiind şi cunoscut sponsor al unor biserici. Cu toate că reprezentanţii bisericii nu sunt de acord cu ideea ca spaţiul divin să fie folosit drept spaţiu electoral, analiştii politici sunt de altă părere. Aceştia consideră că există o oarecare legătură între biserică şi vot. „Politicienii cred, deşi acest lucru nu s-a demonstrat, că există o legătură directă între susţinerea bisericii şi vot. Aceştia speră ca în acest fel să obţină, dacă nu o susţinere, măcar o indulgenţă, deoarece potrivit sondajelor, încrederea în biserică se traduce în vot, dar niciun studiu nu a demonstrat că există o legătură între cele două. Politicienii folosesc spaţiul bisericii drept spaţiu electoral şi acest lucru nu se întâmplă numai în campanie”, a declarat analistul politic, Cristian Pârvulescu.
Băsescu, ctitor de Cotroceni
Administraţia Prezidenţială a cheltuit aproximativ un milion de euro din banii românilor pentru reconstrucţia bisericii din incinta Palatului Cotroceni. În ajunul campaniei electorale, Preşedintele Traian Băsescu şi-a pus numele, în calitate de ctitor, pe clopotul bisericii. Conform calculelor efectuate pe baza documentelor publice, Administraţia Prezidenţială a cheltuit din fondurile bugetare pentru inaugurarea bisericii, în pragul campaniei electorale, circa 3,3 milioane lei, adică aproximativ un milion de euro. „Mulţumesc mult tuturor, mulţumesc Bisericii Ortodoxe Române, mulţumesc tuturor românilor şi îi asigur că parteneriatul dintre puterea politică şi Biserica Ortodoxă Română, parteneriatul dintre preoţi şi cetăţenii României este soluţia care ne duce în unitate şi bine mai departe”, a declarat Băsescu în cadrul slujbei de sfinţire a bisericii. Numele actualului şef al statului este trecut pe noul clopot al Bisericii, pe care sunt de asemenea imprimate Stema României şi Stema Patriarhiei Ortodoxe Române.
Biserica, spaţiu electoral
Biserica Ortodoxă se bucură de un procent mare de încredere în rândul populaţiei. Potrivit unor studii efectuate de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, aproximativ 85% dintre români au cea mai mare încredere în biserică. Deoarece politicienii participă la evenimentele organizate de BOR, bisericile ajung să fie uneori un spaţiu electoral. Numai în ultimii 20 de ani au fost înălţate peste 4.000 de lăcaşe de cult, 3.000 dintre acestea fiind ortodoxe. De asemenea, sumele alocate bisericilor, de la bugetul statului a crescut simţitor de la an la an. Dacă în anul 1999 se alocau 10.000 de dolari, în anul 2008, suma a ajuns la 100 milioane de euro. Acest lucru a fost observat şi de către Departamentul de Stat american care face referire la apariţia publică a liderilor BOR alături de politicieni. Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe sunt de părere că biserica nu influenţează credincioşii în ceea ce priveşte alegerile şi că lăcaşele de cult nu sunt folosite în scopuri electorale. „Politicienii au propriile lor raţiuni pentru care participă la evenimentele organizate de Biserică. Din punctul nostru de vedere, aceştia participă la slujbe în calitate de credincioşi şi li se oferă respectul cuvenit. Nu cred că biserica influenţează alegătorii şi nici nu a făcut-o niciodată, cel puţin Biserica Ortodoxă, care s-a delimitat de activitatea politică. Noi nu îndemnăm credincioşii pe cine să aleagă sau pe cine nu. Noi am făcut apeluri ca politicienii să păstreze această neutralitate politică, să nu folosească bisericile în scopuri electorale”, a declarat preotul Bogdan Ivanov, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului.
Beatrice Golondzac