În 2009 se vor da în folosinţă doar 42 de km, chiar dacă bugetul alocat pentru autostrăzi a fost de 3,5 miliarde de lei
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a obţinut o absorbţie de fonduri europene de 0,001%
România va reuşi anul viitor să atingă „performanţa” de a ajunge la o treime din numărul de kilometri de autostradă construiţi ai Ungariei, după 20 de ani de capitalism. Chiar dacă Ungaria are o treime din suprafaţa României, oficialii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) susţin că reţeaua rutieră a celor două ţări nu va putea fi niciodată comparată. Directorul CNADNR, Dorin Tiron, susţine că Ungaria a învestit mulţi bani în ultimii 20 de ani în sistemul propriu de infrastructură şi acesta este motivul principal pentru care nu poate fi făcută o comparaţie între cele două ţări. Suprafaţa totală a României este de 238.391 de kmp, în timp ce Ungaria are o suprafaţă de doar 93.000 de kmp. Produsul Intern Brut (PIB) al României este mai mare decât al Ungariei, respectiv 245 de miliarde de dolari faţă de 156 miliarde de dolari, însă vecinii noştri au un PIB mai mare pe cap de locuitor, respectiv, 15.542$ faţă de 11.400 de dolari ai românilor. Planurile CNADNR pentru anul viitor sunt de a ajunge la o treime din numărul de km deţinuţi în momentul actual de Ungaria. În momentul de faţă în România se poate circula pe 276 de km de autostradă, însă până la sfârşitul anului vor fi daţi în folosinţă încă 42 de km, între Turda şi Gilău. Singurele autostrăzi circulabile în acest moment din România sunt Bucureşti-Cernavodă, primul segment din Autostrada Soarelui, şi Bucureşti-Piteşti. Planurile pentru anul viitor sunt darea în folosinţă a încă 100 de km de autostradă, România va avea astfel 418 km de autostradă, o treime din numărul de kilometri asfaltaţi din Ungaria, respectiv 1.300 km. “Nu mă raportez niciodată la nicio ţară, ci pentru mine contează doar bugetul României. Nu mă raportez la ce a construit Ungaria în ultimii 20 de ani. Cum să mă compar cu alte sisteme de infrastructură din ţările din Vest, pentru că noi avem un buget mai mic. Nu ne putem compara cu politica Ungariei, care a alocat mulţi bani proiectelor de infrastructură în ultimii 20 de ani”, a declarat pentru Gazeta de Cluj, Dorina Tiron, directorul CNADNR.
Buget mai mic, planuri mai mari
Reprezentanţii CNADNR susţin că vor cere, pentru anul viitor, un buget care reprezintă doar 89 % din suma alocată în anii precedenţi. Dacă în 2008 CNADNR a dispus de un buget de 7,4 miliarde de lei, pentru anul 2010 oficialii companiei se aşteaptă să primească doar 6,7 miliarde de lei, respectiv 3 % din Produsul Intern Brut al României. În cazul în care cererile le vor fi acceptate, aceştia bani ar trebui să fie împărţiţi între cei 16.000 de km de drumuri şi 300 de km de autostradă. “Deocamdată noi nu am primit un buget aprobat şi sperăm să obţinem cel puţin 3% din PIB pentru infrastructură. Cu aceşti bani trebuie să întreţinem şi să dezvoltăm întreaga reţea de drumuri din România, respectiv 16.000 de km de drumuri şi cei 300 de km de autostradă”, a susţinut Dorin Tiron. Chiar dacă au avut un buget de 7,4 miliarde de lei din care 3,5 miliarde au fost destinate exclusiv autostrăzilor, reprezentanţii CNADNR au reuşit să finalizeze construcţia a doar 42 de km de autostradă dintre Turda şi Gilău.
Absorbţia de fonduri europene de doar 0,001%
În 2010 autorităţile doresc atragerea de fonduri europene, consecinţa directă fiind dublarea bugetului CNADNR, până la 13,4 miliarde de lei. În 2009, oficialii CNADNR nu au avut mare success în atragerea de fonduri europene, reuşind o absorbţie mai mică de 0,001% a sumelor disponbile. Chiar dacă România a avut acces în acest an la fonduri europene în valoare de 1,3 miliarde de euro, oficialii CNADNR au reuşit să atragă fonduri europene în valoare de 11.400 de euro. Unul dintre principalele proiecte ale CNADNR este Autostrada Transilvania, însă în acest caz nu poate fi vorba despre atragerea de fonduri europene, deoarece Bechtel a fost desemnat constructor al segmentului dintre Braşov şi Borş fără licitaţie.
1% din PIB pentru autostrăzi în 2010
Conducerea CNADNR a anunţat că din cele trei procente ale PIB pe care le-au solicitat Ministerului Transporturi, 1% vor fi acordaţi construcţiei de autostrăzi. Astfel, vor fi construiţi aproximativ 100 de km de autostradă cu 2,23 miliarde de lei, însă majoritatea proiectelor au fost început deja şi trebuiesc doar finalizate. Oficialii companiei se plâng că nu au suficienţi bani pentru a încheia sectorul 3C din Autostrada Transilvania (Suplacu de Barcău-Borş ), porţiune începută în 2004. “Dacă primim 3% din PIB, o să alocăm aproximativ 1% către autostrăzi şi în acest context, ele sunt o prioritate pentru noi. În 2010 vom da în folosinţă 100 de kilometri de autostradă, însă se vor construi şi alte porţiuni care nu vor putea fi terminate complet pentru a fi deschise circulaţiei. Se va lucra pe segmentul 3C al Autostrăzii Transilvania, dar nu cred că se vor termina lucrările pentru că nu avem bani suficienţi”, a explicat Tiron. De asemenea, planurile CNADNR pentru 2010 vizează finalizarea tronsonului de autostradă dintre Bucureşti şi Ploieşti, proiect început în 2008.
42 de km în cinci ani
Autostrada Transilvania este unul dintre cele mai importante proiecte de acest fel din România, însă stadiul lucrărilor avansează foarte încet. Dacă lucrările au început în 2004, compania americană Bechtel a reuşit în cinci ani să dea în folosinţă doar 42 de km de autostradă. “Săptămâna viitoare (n.r. discuţia a avut loc în data de 17 noiembrie) se va face pre-recepţia la cei 42 de kilometri de autostradă dintre Turda şi Gilău. Deschiderea probabil se va face ulterior, iar anul acesta se va circula pe Autostrada Transilvania. Doar nu facem recepţia ca să nu o dăm în folosinţă”, a explicat Dorin Tiron.
Tiberiu Hrihorciuc
