Pentru a ajunge cu maşina în Dâmbul Rotund sau Iris, clujenii au la dispoziţie trei variante: podul de la Gară, podul Terapia – ambele cu două benzi de circulaţie pe sens şi podul de pe strada Porţelanului care este atât de îngust încât poate fi traversat de o singură maşină odată. Este un pod cu o singură bandă pentru ambele sensuri.
Iniţial, acest pod nu a fost proiectat pentru traficul auto, însă, cu timpul, cartierele s-au dezvoltat, iar mai nou, odată cu extinderea oraşului înspre Valea Chinteniului, podul a devenit intens circulat. În fiecare dimineaţă se formează ambuteiaje, clujenii aşteptând la rând să folosească podul care permite accesul dinspre zona rezidenţială înspre strada Paris, zona Spitalului Clujana şi companiilor care au sediul în Piaţa 1 Mai şi de acolo spre centru. Problema nu e chiar nouă, însă pentru Primăria Cluj-Napoca se pare că ea nu există. Ştim că majoritatea podurilor din oraş au probleme de structură şi rezistenţă şi sunt depăşite ca şi durată de viaţă, deci nu ne mirăm că acest pod este ignorat de către primăria domnului Boc.
Totuşi, în cazul acesta vorbim despre un pod de lungime mică, care poate fi extins cu uşurinţă sau chiar înlocuit cu unul pe structură metalică. Clujul este un oraş bogat, bugetul local fiind unul dintre cele mai mari din ţară, deci municipalitatea nu poate motiva lipsa unei soluţii prin faptul că nu sunt bani şi asta mai ales în condiţiile în care primarul alocă 10% din buget pentru petreceri şi subvenţii.
