Mircea Pop va număra banii pentru autostrăzi

Fostul şef al CNADNR, clujeanul Mircea Pop, a ajuns să ocupe o poziţie de membru în cadrul consiliului de administraţiei al Companiei, însă începând cu anul viitor el va fi numit şef al Agenţiei Naţionale de Autostrăzi, o structură care se “pritoceşte” pentru atragerea de fonduri UE pentru următorul exerciţiu. Şi cine putea să ocupe această funcţie decât o persoană care apare în dosarul de mită al lui Nelu Iordache. Astfel, banii europeni destinaţi construirii celor 3.000 de km de autostradă vor putea fi mai bine dirijaţi, la fel ca şi conducerea proaspetei instituţii.

Încă de anul trecut s-a pus problema divizării CNADNR în Compania/Agenţia Naţională de Autostrăzi şi Compania Naţională de Drumuri, cea din urmă urmând să intre în administrarea Ministerului Transporturilor. Iar pentru că din 2014, România va fi beneficiarul unei infuzii consistente de fonduri europene pentru construirea de autostrăzi, Victor Ponta s-a gândit că “păpuşarea” s-ar face mai bine cu oameni de încredere şi într-un cerc administrativ mai restrâns. Astfel, la începutul acestui an, Ponta l-a avizat pe Dan Şova, care coordonează Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, care a cerut divizarea CNADNR-ului în cele două structuri enunţate anterior.

Finalizarea procedurilor, cu preluarea atribuţiilor prevăzute de lege a patrimoniului şi personalului necesar, se va încheia la 10 ianuarie 2014, după încheierea exerciţiului financiar anual al CNADNR. ”Avem în reorganizare CNADNR şi imediat după ce primim decizia de deblocare a Programului Operaţional Sectorial Transporturi, CNADNR va merge înapoi la Ministerul Transporturilor, va numi manager privat în baza Ordonanţei 109 şi vom înfiinţa Autoritatea Naţională de Autostrăzi, care va rămâne în anii următori principalul responsabil pe zona de construcţie şi exploatare a autostrăzilor”, arată Ponta într-un comunicat.

Se pregătesc tacâmurile pentru banii UE

Clujeanul Mircea Pop se potriveşte perfect în acest puzzle, mai cu seamă şi ţinând cont de faptul că intenţiile pentru structura managerială a viitoarei Agenţii pentru autostrăzi merg spre o conducere asigurată de o societate privată.

„Autostrăzile care se află în construcţie aferente exerciţiului financiar 2007-2013 vor rămâne în continuare la CNADNR până la finalizare, deoarece CNADNR este beneficiarul de fonduri europene înregistrat la Comisie pentru 2007-2013. Pe măsură ce se termină, vor fi transferate şi ele la Agenţie. Agenţia de Autostrăzi se ocupă din punct de vedere financiar de absorbţia fondurilor europene şi de proiectele 2014-2020, de toate contractele de concesiune, de autostrăzile construite din alocaţii de la bugetul de stat. Trec, de asemenea, toate cele construite pe POS-T şi finalizate. Noi nu prea avem, noi avem mai mult pe BEI (Banca Europeană de Investiţii n.r.), BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare n.r.) şi fondurile ex-ISPA, fondurile de preaderare, cum sunt Timişoara-Arad, Bucureşti-Constanţa; Bucureşti-Piteşti, Bucureşti-Ploieşti sunt terminate şi trec la Agenţia de Autostrăzi. Ideea este că va mai dura probabil un an, sau doi sau trei până se vor termina toate autostrăzile contractate pe exerciţiul financiar 2007-2013, până vor trece în partea cealaltă. Oricum, orice proiect nou de acum încolo, exceptând Sebeş-Turda, care e pe 2007-2013, orice proiect nou pe fonduri europene 2014-2020 se va derula prin noua Agenţie de Autostrăzi, urmând ca şi celelalte să se alăture pe măsură ce se termină”, arată Dan Şova.

Tras pe linie moartă până la noi ordine

Într-un răspuns al CNADNR vizavi de poziţia pe care Mircea Pop o ocupă în cadrul companiei se arată că el nu mai este angajat al CNADNR dar, cu toate acestea, el ocupă în continuare o poziţie în cadrul consiliului de administraţie, chiar dacă de numele lui se leagă o serie de scandaluri. La sfârșitul lui ianuarie, Mircea Pop a demisionat din funcția de șef al CNADNR din cauza a numeroase reclamații venite pe tema deszăpezirii drumurilor. Cu toate acestea, în mod paradoxal, el ocupă pe o perioadă de interimat, aceeași funcție de conducere în cadrul companiei. La data respectivă, premierul Ponta aprecia că interimatul lui Mircea Pop la CNADNR trebuie să fie „foarte scurt”, însă se pare că aprecierile lui Ponta nu sunt în concordanță cu realitatea.

Mircea Pop face parte dintr-o familie extrem de elitistă din Cluj Napoca. Unul dintre fraţii lui, Liviu, este unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi clujeni şi profesor la Facultatea de Drept, iar celălalt frate a fost liderul Cartelului Alfa, Grigore Pop, din nefericire, recent decedat. De asemenea, fraţii Pop sunt rude ale fostului secretar al Consiliului Judeţean Cluj, Măriuca Pop, care s-a pensionat la începutul acestui an. Mai departe, cei menţionaţi anterior sunt înrudiţi cu procuroarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) Cluj, Daciana Deritei, care, împreună cu şeful DIICOT Cluj, Mircea Hrudei, au instrumentat dosarele Paszkany, Gazeta, şi acuzaţiile de spălare de bani aduse unui grup de oameni de afaceri din cadrul Băncii Transilvania (Horia Ciorcilă, Rareş Nilaş şi Gicu Gânscă).

Raportul pe care nu îl citeşte nimeni

Gazeta de Cluj a scris despre existenţa unui raport al Curții de Conturi în care se arată ceea ce s-a întâmplat cu CNADNR.

„CNADNR a creat impresia, cel puţin în perioada auditată, unei entităţi care nu a înţeles şi nu s-a acomodat pe deplin cu scopul şi cu obiectul propriu de activitate, o entitate a cărei activitate pare că a parcurs un traseu mai aproape de un labirint decât de unul bine stabilit şi bine orientat şi căreia i-au fost străine noţiunile de economicitate, eficienţă şi eficacitate în organizarea activităţii şi în utilizarea fondurilor publice alocate”, se spune în raport.

În raport sunt prezentate mai multe riscuri, vulnerabilităţi, disfuncţionalităţi şi deficienţe constatate „aproape ca pe o permanenţă a activităţii CNADNR” în perioadele auditate, printre care modul de acţionare neunitar şi necoordonat; preocuparea şi implicarea insuficientă pentru identificarea şi eliminarea riscurilor, vulnerabilităţilor sau risipei; studii de fezabilitate neutilizate sau de slabă calitate; valori contractuale majorate şi termene de finalizare nerespectate.

Răzvan Robu