Clujenii plătesc greşelile lui Apostu

Grupul de Lucru al Organizatiilor Civice (gLOC) a făcut public verdictul Curţii de Apel Cluj privind evacuarea forţată de pe strada Coastei şi relocarea în Pata-Rât, în locuinţe de necesitate, a celor 76 de familii clujene, majoritatea de etnie romă, în decembrie 2010. “Aşteptăm motivarea şi vom formula un recurs în termenul legal”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.

GLOC arată că, în soluţia din 30.12.2013, Curtea „constată nelegalitatea Dispoziţiei 6397/16.12.2010 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca. Admite în parte acţiunea în contencios adm. Obligă pârâţii să acorde despăgubiri pentru prejudiciul moral creat reclamanţilor prin evacuare şi mutare în locuinţele modulare din zona Pata-Rât şi pentru condiţiile de trai din aceste locuinţe astfel: câte 2.000 Euro pentru fiecare reclamant, suma se socoteşte în lei la cursul BNR din ziua plăţii efective. Obligă pârâţii să pună la dispoziţia reclamanţilor locuinţe care să respecte condiţiile minimale stipulate în Anexa 1 a Legii nr.114/1996 . Cu drept de recurs în termen de 5 zile pentru excepţia de nelegalitate Pronunţată în şedinţa publică din 30.12.2013”.

„«Despăgubirile pentru prejudiciul moral creat» şi «obligarea pârâţilor de a pune la dispoziţia reclamanţilor locuinţe adecvate» sunt două aspecte majore ale revendicării privind redobândirea demnităţii umane şi cetăţeneşti pe care, susţinând comunitatea, am adresat-o autorităţilor prin diverse mijloace de-a lungul celor trei ani de după evacuarea şi re-locarea ei forţată în Pata Rât. Această revendicare acum a dobândit o forţă legală, dar ea va trebui impusă până când decidenţii în mod efectiv vor aduce deciziile politice şi administrative şi vor mobiliza resursele financiare necesare”, arată prof. univ. Enikő Vincze, membră gLOC.

Evacuarea era interzisă iarna

Amintim că în dimineaţa zilei de 17 decembrie 2010, 56 de familii care închiriau locuinţe sociale pe strada Coastei sau trăiau în case improvizate în preajma acestora, au fost evacuate de către autorităţile locale. Potrivit gloc.ro, aproximativ 250 de persoane au fost transportate, împreună cu ceea ce au putut aduna din bunurile lor, în „locuinţele sociale” construite de către Primăria municipiului Cluj tocmai lângă groapa de gunoi şi depozitul de deşeuri chimicale farmaceutice a unei fabrici din oraş. Înştiinţarea oficială de la Primărie a venit în 14 decembrie, locatarii de pe Coastei fiind anunţaţi că, dacă nu vor să rămână pe drumuri de sărbători, trebuie să semneze cererea pentru locuinţe sociale în termen de două zile. În ciuda încercărilor de a apela la sprijinul instituţiilor locale abilitate, cetăţenii s-au trezit cu buldozerele în faţa caselor în dimineaţa zilei de 17 decembrie, deşi evacuările de orice fel sunt interzise prin lege pe toată perioada rece a anului.
Cele 10 case modulare în care au fost obligaţi să se mute sunt amplasate la o distanţă de circa cinci kilometri de cea mai apropiată staţie de autobus. Acestea cuprind un total de 40 de apartamente, a câte o cameră de maximum 18 metri pătraţi, şi 10 băi, fiecare sub 6 metri pătraţi.

Emil Boc consideră că Primăria va câştiga

”Primăria va câştiga pentru că a procedat conform legii. Nu erau autorizaţii pentru acele construcţii improvizate, persoanele acelea ocupau locul în mod abuziv. Nu consider că a fost vorba despre o desfiinţare abuzivă”, a declarat Emil Boc în cadrul unei conferinţe de presă, comentând decizia Curţii de Apel Cluj.

Viceprimarul Horvath Anna a confirmat că există multe cereri depuse de persoanele mutate la Pata Rât pentru obţinerea unor locuinţe sociale. ”Noi încercăm să oferim asistenţă pentru familiile din Pata Rât pentru a-i ajuta să obţină punctaje maxime, la întocmirea dosarelor pentru locuinţe sociale. Vrem să menţinem şi această funcţionalitate a noului modul de la Pata Rât, din cadrul proiectului cu UNDP”, a declarat viceprimarul. Horvath a precizat că anual 3-4 familii sunt printre primii 40-50 clasaţi pe lista de priorităţi pentru locuinţe sociale, cele eligibile. ”Şi în oraş sunt familii care au venituri constante şi au nevoie de ajutorul nostru. Este vorba despre modul în care sunt întocmit dosarele, noi acolo îi ajutăm. Bineînţeles, oricine are nevoie, primeşte asistenţă din partea colegilor de la Primărie”, a adăugat aceasta.

Obiceiurile proaste ale Primăriei

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat Primăria Cluj-Napoca la plata a 8000 de lei, pentru discriminarea romilor care au fost mutaţi de pe strada Coastei pe strada Cantonului, lângă groapa de gunoi de la Pata Rât. După ce a contestat în instanţă amenda, Primăria nu s-a mai obosit să plătească taxa de timbru la Curtea de Apel şi a pierdut.

Nici măcar din poziţia de reclamant, Primăria Cluj-Napoca, care are deja o reputaţie pentru că nu este reprezentată în instanţă, nu s-a obosit să respecte condiţiile impuse de Curtea de Apel la primul termen de judecată, şi anume de a achita taxa judiciară de timbru de 4 lei. Instanţa a sancţionat absenţa reprezentantului municipalităţii la termenul de judecată şi a invocat excepţia netimbrării acţiunii. Astfel, plângerea a fost respinsă, fără ca litigiul să mai fie judecat pe fond, iar Primăria Cluj-Napoca a decis să depună recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La ICCJ, recursul împotriva acestei decizii a fost, de asemenea, respins în vara anului trecut.

Pomană pentru Mitropolie

Consilierii locali au votat în 2011 darea în folosinţă gratuită a terenului de pe strada Coasei către Arhiepiscopia Ortodoxă pentru edificarea unui complex studenţesc pentru teologii seminarişti.”Noi suntem puşi în faţa unei situaţii pe care nici nu am cunoscut-o. Personal, nu am avut de unde s-o cunosc, că sunt la dumneavoastră de puţină vreme. Nu Biserica a luat măsura de a fi mutaţi în altă parte romii. Sigur că sunt şi ei cetăţeni ai acestui oraş, ai acestei ţări şi noi nădăjduim că şi pentru ei se găseşte o soluţie. Poate, zic şi eu, fără să cunosc toate amănuntele, nici nu era locul cel mai potrivit, cel mai bine rostuit pentru locuinţe unde stăteau ei odinioară” a declarat IPS Andrei Andreicuţ.

În luna mai a aceluiaşi an, piatra de temelie a campusului ortodox a fost pusă pe strada Coastei, iar un an şi jumătate mai târziu acesta a fost inaugurat. La ambele ceremonii conduse de mitropolit au fost prezente şi zeci de persoane care au protestat împotriva măsurilor luate de Primărie şi a atitudinii autorităţilor faţă de comunitatea relocată.

Diana Gabor